Victoria lui Iancu de Hunedoara împotriva armatei lui Mahomed al II–lea

La 22 iulie 1456 are loc victoria de la Belgrad a lui Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei și regent al Ungariei, împotriva glorioasei armate otomane conduse de sultanul Mahomed al II–lea, cuceritorul Constantinopolului. La 4 iulie 1456, sultanul Mehmed al II-lea începe asediul Belgradului prin bombardarea fortificațiilor, iar flota otomană de 60 galere și 150 nave mici a blocat aprovizionarea cetății de pe Dunăre. Din ordinul lui Iancu de Hunedoara, flota creștină atacă din două direcții flota otomană la 14 iulie cu 240 nave, silind-o să scoată blocada cetății pe Dunăre. Concomitent nu înceta bombardamentul terestru al cetății, iar asediații răspundeau cu săgeți și foc de tun. La 22 iulie, tabăra creștină dezlănțuie atacul general, artileria turcă fiind repede capturată, însuși sultanul fiind rănit. Acțiunile militare turce au fost contracarate de Iancu de Hunedoara care a folosit iscusit artileria recent capturată de la aceștia. La 23 iulie, otomanii se retrag părăsind tabăra lor. Victoria lui Iancu de Hunedoara a oprit expansiunea otomană pe această direcție pentru 65 de ani, când sultanul Suleyman al II-lea Magnificul va cuceri Belgradul în 1521.

23 iulie 1914

Austro-Ungaria a dat un ultimatum Serbiei

Primul Război Mondial, a demarat la 28 iulie 1914 când Imperiul Austro-Ungar a atacat Serbia, după ce în 23 iulie 1914 Austro-Ungaria a dat un ultimatum, apreciat ca inacceptabil pentru un stat suveran, Serbiei – considerată responsabilă pentru atentatul de la Sarajevo, din 28 iunie 1914. Ulterior, în 30 iulie 1914, Rusia, susținând Serbia, decretează mobilizarea generală; în replică, Germania, aliata Austro-Ungariei, declară, la 1 august 1914, război Rusiei și, apoi, o zi mai târziu, la 3 august 1914, Franței; la 4 august 1914, Germania a invadat Belgia, iar Anglia și dominioanele sale au declarat război Germaniei; la rândul său, Austro-Ungaria declară război Rusiei, iar Serbia, Germaniei; Franța declară război Austro-Ungariei, urmată de Anglia; la 23 august 1914, Japonia declară război Germaniei; Turcia declară, la 12 noiembrie 1914, război Triplei Înțelegeri; în 23 mai1915, Italia declară război Austro-Ungariei; în 16 august 1916, România a intrat în război alături de Tripla Înțelegere, iar la 6 martie 1917 și SUA intră în război împotriva Puterilor Centrale. În 11 noiembrie 1918, la ora 05.00 s-a semnat actul de armistițiu și, astfel, la ora 11.00 dimineața, războiul a luat sfârșit.

24 iulie 1911

Re-descoperirea „orașul pierdut al incașilor”

Ruinele orașului Machu Picchu, redescoperite în 1911 de către arheologul Hiram Bingham, sunt unele dintre cele mai frumoase și enigmatice locații străvechi din lume. În timp ce incașii în mod sigur foloseau vârful muntelui, ridicând sute de structuri de piatră începând cu anii 1400, legendele și miturile indicau faptul că Machu Picchu era adorat ca un loc sacru din cele mai vechi timpuri. Invizibil de dedesubt și complet limitat natural, înconjurat de terase agricole suficiente pentru a hrăni populația, și irigat de izvoare naturale, Machu Picchu pare să fi fost folosit de incași ca un oraș ceremonial secret. 610 metri deasupra, gălăgiosul râu Urubamba, norul înfășoară ruinele palatelor, băilor, templelor, hambarelor și în jur de 150 de case, toate într-o remarcabilă stare de conservare. Aceste structuri, săpate în granitul din vârful muntelui sunt minuni atât arhitecturale, cât și estetice. Multe dintre cărămizile cântărind 50 de tone sau chiar mai mult sunt atât de precis sculptate și unite cu atâta exactitate, încât îmbinările fără mortar nu permit nici măcar unei lame de cuțit să intre printre ele.

25 iulie 1917

Mata Hari este condamnată la moarte

Margaretha Geertruida Zelle, numită și Mata Hari, născută la 7 august 1876 în Leeuwarden, s-a căsătorit cu un ofițer olandez de origine engleză, Campbell MacLeord, la vârsta de 18 ani. După divorțul celor doi s-a făcut cunoscută în Europa fiind o dansatoare, curtezană și spioană în serviciul Germaniei în timpul Primului Război Mondial.
A fost condamnată și executată de către un pluton de execuție francez, în 15 octombrie 1917, pentru spionaj. Plutonul era alcătuit din 12 soldați. Mata Hari și-a dat haina de piele jos de pe ea în fața plutonului înainte să fie executată. A spionat pentru Franța, iar după aceea pentru Germania.

26 iulie 1941

Este cucerită Cetatea Albă

La 26 iulie 1941 se încheie campania militară purtată de Armata Română, alături de cea germană, pentru eliberarea nordului Bucovinei și Basarabiei. Anterior, orașul devenise parte a Voievodatului Moldovei în 1359. În 1917 prima Republică a Moldovei își proclamă independența în hotarele provinciei Basarabia, incluzând Cetatea Albă. În 1918 Republica Moldova (Basarabia) unindu-se cu România, orașul trece în componența Regatului României. În 1940 orașul este ocupat de Uniunea Sovietică, fiind atribuit RSS Ucrainene; între 7 august și 1 decembrie orașul este reședința Regiunii Ismail. Românii din oraș sunt deportați în Kazahstan. În 1941 după intrarea României în al Doilea Război Mondial, orașul redevine românesc. În 1944 orașul trece din nou în componența Uniunii Sovietice. Clericii, și o parte din credincioșii ortodocși din oraș sunt deportați în Siberia. În 1991, ca urmare a destrămării Uniunii Sovietice, orașul devine parte a Ucrainei independente.

27 iulie 1921

Se naște Eugen Coșeriu

La 27 iulie 1921, în comuna Mihăileni, județul Bălți, România (azi R. Moldova) se naște Eugen Coșeriu, filolog romanist de origine basarabeană, membru de onoare al Academiei Române. Doctor în Filologie și Filosofie, autorul unui număr de peste 50 de volume și a mii de pagini de exegeză, al unor noi teorii despre principiile fundamentale ale filologiei, contribuie la îmbogățirea metodologiei disciplinelor lingvistice. Opera științifică a lui Eugen Coșeriu n-a cunoscut prea multe ediții în limba română, majoritatea lucrărilor savantului au apărut în italiană, spaniolă, germană, franceză și alte limbi. În calitate de om de știință nu a ezitat să-și susțină cu fermitate convingerile, chiar atunci când acestea veneau în contradicție cu un regim sau altul. Referindu-se la practicile de „purificare lingvistică” la care recurg autoritățile de la Chișinău, promovând ideea existenței unei limbi moldovenești, în cadrul conferinței științifice Unitatea limbii române – cu privire specială la Basarabia și Bucovina, Eugen Coșeriu a reiterat opinia, pe care a susținut-o mereu, că „a promova sub orice formă o limbă moldovenească, deosebită de limba română este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greșeală naivă, ori o fraudă științifică. Din punct de vedere istoric și practic este o absurditate, o utopie și din punct de vedere politic e o anulare a identității etnice și culturale a unui popor și deci un act de genocid etnico-cultural”.

28 iulie 1794

Maximilien Robespierre este ghilotinat

Maximilien François Marie Isidore de Robespierre, unul din simbolurile Revoluției franceze, s-a născut la 6 mai 1758, la Arras, într-o familie înstărită. Avocat, el a fost ales deputat al stării a treia în Artois. A devenit cunoscut prin discursurile sale din clubul iacobin și din procesul regelui. A fost ales lider al acestei grupări radicale. A fost supranumit „Incoruptibilul” pentru că ducea o viață simplă. Robespierre rămâne un personaj controversat, prezentat de unii ca idealist, iar de alții ca un fanatic. În 1793 a provocat căderea grupului girondinilor. Ca membru al Comitetului Salvării Publice a fost adeptul și apologetul politicii de teroare împotriva adversarilor politici, care a dus la decapitarea prin ghilotinare a multor reprezentanți de frunte ai Revoluției franceze. A fost executat prin ghilotinare în Piața Revoluției.