Ia naștere dualismul austro-ungar

Împăratul Franz Josef se încoronează ca rege al Ungariei, la Catedrala Matia Corvin, din Buda, cedând insistențelor politicienilor. Vechiul Imperiu Habsburgic este înlocuit cu cel Austro-Ungar, iar Transilvania, alături de regiuni din Slovacia, Croația, Serbia sunt încorporate în regatul maghiar. Ulterior acestui moment, ungurii încep o politică cruntă de deznaționalizare în teritoriile primite, încercând să răstoarne echilibrul etnic defavorabil maghiarilor, aflați în minoritate. Acest fenomen se răsfrânge negativ asupra întregului imperiu, care, din cauza presiunilor exercitate asupra națiunilor majoritare din provinciile anexate își primește porecla de „închisoare a națiunilor”.

28 mai 1987

Mathias Rust aterizează în Piața Roșie

Are loc celebrul zbor al germanului Mathias Rust, care a ridiculizat sistemul comunist după ce a aterizat cu un avion sportiv în Piața Roșie, în timpul Războiului Rece. Pornit de la Helsinki, în dimineața zilei de 28 mai, Rust, pe atunci în vârstă de 18 ani, cu o experiență de zbor de mai puțin de 50 de ore, a reușit să ajungă până în inima imperiului sovietic. Inițial, acesta a dorit să aterizeze în curtea interioară a Kremlinului, însă s-a răzgândit când și-a dat seama că gestul său ar putea avea consecințe mult mai grave și că incidentul ar putea fi mușamalizat de agenții KGB, care, la adăposturile zidurilor ar fi putut să îl lichideze, fără ca acest lucru să fie făcut public. El a fost arestat pentru huliganism, încălcarea regulilor aviației și a frontierelor de stat ale URSS, dar a fost eliberat două luni mai târziu, după semnarea unui acord între SUA și URSS, ca semn de bunăvoință a sovieticilor față de lumea occidentală.

29 mai 1453

Căderea Constantinopolului

Pe 29 mai 1453 Imperiul Otoman, sub conducerea sultanului Mohamed al II-lea, a cucerit Constantinopolul împreună cu întregul Imperiu Bizantin, orașul de pe Bosfor devenind capitala Turciei. Otomanii își numeau orașul-capitală în mai multe feluri, inclusiv Constantinopol, Stambul, Istanbul, Der-i saadet etc. Istanbul a devenit nume oficial în 1930, provenind probabil dintr-o prescurtare a numelui Constantinopol sau de la expresia grecească eis tin Polin („înspre Oraș", unde Orașul este evident Constantinopolul). Denumirea de Constantinopol nu mai este oficială din 1930, dar alături de denumirea „I Poli” (însemnând pur și simplu „Orașul”) ea continuă să fie folosită în mod curent în limba greacă. Căderea Constantinopolului a însemnat nu numai sfârșitul Imperiului Roman de Răsărit și moartea ultimului împărat bizantin, Constantin al XI-lea, dar și o victorie strategică de o importanță crucială pentru cucerirea estului mediteranean și al Balcanilor de către otomani.

30 mai 1929

Se naște Doina Cornea, disidentă anticomunistă

Doina Cornea, un simbol al luptei anticomuniste din România ceaușistă, era asistentă universitară la Catedra de limba franceză din cadrul Facultății de Filologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. În 1980 a realizat primul „samizdat” (volum fabricat manual, distribuit prin rețele de prieteni), „Încercarea labirintului”, urmat de alte patru traduceri-samizdat (din limba franceză). Între 1982 și 1989 a difuzat 31 de texte și proteste prin Radio Europa Liberă. În 1983 a fost destituită de la universitate și supusă unor anchete, interogatorii, bătăi, amenințări de către Securitate.
Împreună cu fiul ei, Leontin Iuhas, a răspândit 160 de manifeste de solidaritate cu muncitorii din Brașov răsculați la 15 noiembrie 1987, ambii fiind arestați pentru cinci săptămâni (noiembrie-decembrie 1987). În septembrie 1988, printr-o scrisoare deschisă adresată Papei Ioan Paul al II-lea, scrisoare difuzată de Radio Europa Liberă, a solicitat împreună cu alți cinci intelectuali clujeni scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma din ilegalitate.
Practic, apoi a fost urmărită permanent până la 21 decembrie 1989. A participat la manifestația stradală de la Cluj din 21 decembrie 1989, sub gloanțe.

31 mai 1916

Bătălia Jutlandei

La această dată are loc cea mai mare bătălie navală din Primul Război Mondial, care a pus față în față flotele britanică și germană. Este ultima mare bătălie navală fără implicarea submarinelor și a avioanelor. Chiar dacă a fost clamată de ambele părți combatante ca o mare victorie, atât Germania – care a realizat că nu își va putea extinde controlul asupra Mării Nordului, unde Royal Navy deținea supremația – cât și Marea Britanie – care spera într-un nou triumf gen Trafalgar – au rămas dezamăgite, pierderile fiind imense de ambele tabere.

1 iunie 193

Asasinarea împăratului Didius Iulianus

Didius Iulianus era un senator foarte bogat, originar din Gallia. A devenit împărat cumpărând la mezat tronul imperial de la pretorieni, care, după tulburările ce avuseseră loc la moartea împăratului Pertinax, au scos tronul imperial la vânzare, pentru cel mai bun preț. A fost recunoscut de Senat și de pretorieni, nu însă și de legiunile de la Dunăre de sub comanda lui Septimius Severus, care, de altfel, l-au detronat și ucis.

2 iunie 1946

Discursul lui Radu Gyr în fața Tribunalului Poporului

Radu Gyr (n. 2 martie 1905 la Câmpulung Muscel – d. 29 aprilie 1975, București, pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu) a fost un poet, dramaturg, eseist și gazetar român. O bună perioadă a fost asistent universitar la Catedra de estetică a profesorului Mihail Dragomirescu. După instaurarea regimului comunist, alături de alți mari intelectuali români, a fost arestat și condamnat pentru uneltire împotriva regimului și colaborare cu legionarii. La proces, rostește un discurs memorabil: „(…) Eu am avut o credință (creștină). Și am iubit-o. Dacă aș spune altfel, dacă aș tăgădui-o, dumneavoastră toți ar trebui să mă scuipați în obraz. Indiferent dacă această credință a mea apare, astăzi, bună sau rea, întemeiată sau greșită, ea a fost pentru mine o credință adevărată. I-am dăruit sufletul meu, i-am închinat fruntea mea. Cu atât mai intens sufăr azi, când o văd însângerată de moarte”.
A revenit acasă în 1956, dar, după doi ani, a fost arestat din nou și condamnat la moarte pentru poezia-manifest „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane”, considerată de autorități drept mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist. Pedeapsa cu moartea i se comuta la 25 de ani de muncă silnică.