Candidatura de alternativa – un joc al absurdului

Discutiile recente privind necesitatea desemnarii unui candidat de alternativa in procesul de alegere a presedintelui R. Moldova ne arunca din nou intr-un spatiu arid si infinit de dezbateri, dupa ce se parea ca lucrurile incepeau treptat sa revina pe fagasul normalitatii. Acest subiect poate sa provoace in societate un sentiment de repulsie fata de procesul politic. Or, ideea ca lucrurile se fac doar de dragul formalitatii nu se inscrie in logica unui proces democratic viabil.

Candidatii de alternativa de pana acum, cu unele exceptii, au fost reprezentanti marcanti ai intelectualitatii. Cu parere de rau, atat discursul academicianului Gheorghe Duca (2005), cat si cel al membrului corespondent Stanislav Groppa (2009) n-au beneficiat de atentia cuvenita din partea corpului de deputati si a presei, desi in ambele cazuri au fost lansate initiative care urmau sa solutioneze probleme stringente ale tarii, prin prisma viziunii unor reprezentanti ai comunitatii oamenilor de stiinta.

In contextul situatiei social-politice din R. Moldova de ultima ora, desemnarea unei candidaturi de alternativa dictata de procedura de alegere a sefului de stat conduce la o disfunctionalitate evidenta a autoritatilor reprezentative, urmata de o destabilizare continua in societate.

Incercarea fractiunilor parlamentare de a propune „oponenti” pe masura candidaturii favorite pune intr-o situatie dificila nu doar persoanele respective, dar si deputatii care inainteaza candidatura si cunosc apriori ca nu o vor vota. Astfel, situatia in care, pe langa un candidat cu sanse reale de a obtine mandatul de presedinte al republicii, trebuie de identificat un candidat de alternativa, pare a fi cel putin ridicola.

Selectarea candidaturii pentru functia de presedinte al tarii trebuie sa aiba loc in cadrul fractiunilor parlamentare, asigurandu-se transparenta de consultari. In concluzie, consideram relevanta excluderea obligativitatii candidaturii de alternativa la functia de sef de stat si inlocuirea acesteia cu un proces eficient de consultari la etapa anterioara votarii.

Ion Guceac, doctor habilitat in drept,
profesor universitar