Căpșunarii din Sadova se pregătesc de Festivalul Căpșunii

Noi am fost să cunoaștem care sunt condițiile de creștere a acestor fructe la unul din căpșunarii raionului.

Localitatea Sadova din Călărași va găzdui în această duminică, pentru al doilea an consecutiv, Festivalul Căpșunii. Inițiativa a venit din partea agricultorilor din sat care și-au propus să scoată în evidență fructul crescut pe terenurile lor.

„Împreună cu agricultorii am hotărât să facem un festival, ca să avem și o sărbătoare în sat, dacă tot suntem mulți căpșunari”, a spus Gheorghe Rusu, unul din agricultorii din localitate. În cadrul evenimentului se vor desfășura și o serie de concursuri, iar participanții vor primi premii pentru cea mai mare căpșună, cea mai frumoasă lădiță de căpșune, cele mai gustoase bucate și băuturi din căpșună. Potrivit organizatorilor, în viitor această sărbătoare se va transforma într-un adevărat festival național.

Am trecut pe la unul dintre căpșunarii din sat să vedem cum arată o afacere cu căpșuni. Gheorghe Rusu, în ultimii ani, a început să cultive căpșuni, fiindcă veneau tot mai multe solicitări. „Am crescut roșii, varză, ardei, de toate. Dar, de câțiva ani căpșuna a început să fie întrebată. Am văzut că este posibilitatea de a începe o afacere și am început să o cultivăm”, a spus producătorul. 

Gheorghe Rusu, unul dintre căpșunarii din Sadova

Gheorghe Rusu crește căpșuni din soiul Senga Sengana, care e deosebit de rezistent la boli, și este cultivat cu succes pe pământurile țării noastre. Soiul este rezistent la ger, la secetă şi boli. Totodată, acesta se află în top soiuri de căpşuni care rodesc tot anul. „Primul răsad care l-am avut a fost adus de peste hotare. Și cu timpul ne-am învățat să îl creștem de sine stătător”, a menționat agricultorul.

Încă din primul an, afacerea sa a fost susținută cu subvenții din partea statului. „Subvenții nu se dau pe puieți, ci pe terenul sădit. Primul an am pus puieți pe 30 de ari și am luat în jur de 20 de mii de lei. Și cu acești bani ne-am extins câte puțin”, a declarat Gheorghe Rusu. Acum afacerea sa se întinde pe patru hectare. În timpul roadei maxime, timp de o zi, producătorul culege până la trei tone de recoltă.

„De câte ori am aplicat la subvenții, de fiecare dată am primit, cât de puțin, dar mi-au dat”, spune bărbatul de 52 de ani. Acum producătorul așteaptă banii pentru anul trecut. Fiindcă în 2014 sumele repartizate pentru subvenționare erau mici, nu toți agricultorii au primit banii, iar acum aceștia urmează să-i primească primii.

Cu banii de la subvenții a cumpărat o pompă pentru irigarea terenului. În apropierea loturilor cu plante se află un iaz, iar „acum cum nu plouă, căpșuna trebuie udată în fiecare săptămână. Cel puțin o dată în săptămână, ca să se ducă piciorul până la merișor”, spune bărbatul. Pentru a iriga terenul, agricultorul folosește metoda udării prin aspersiune. Prin această metodă apa este distribuită sub formă de ploaie, prin instalaţii care funcţionează sub presiune şi poate fi aplicată pe orice fel de terenuri, inclusiv pe cele în pantă. Apa este pulverizată asemănător ploii naturale, cu ajutorul aspersoarelor. Iar pentru ca umiditatea să se păstreze în pământ, agricultorul a presărat paie printre rândurile de plante. Paiele mai au o funcție-păstrează căpșunile curate în caz de ploaie. 

Producătorul ne-a povestit că afacerea bazată pe creșterea căpșunii nu are riscuri mari. „Căpșuna este o plantă care se dezvoltă repede. Iar toate lucrările trebuie făcute la timp. Curățirea, udarea și strângerea roadei, toate aceste procese au momentul lor care nu trebuie scăpat din vedere”, a afirmat căpșunarul.

Producătorul ne-a spus că piața noastră în prezent este arhiplină cu căpșune. Acum el este în căutarea căilor de realizare a producției în afara țării. „Anul acesta prima dată vrem să încercăm să exportăm căpșuna. Am fost contactat de anumite companii care se ocupă cu exportarea produselor moldovenești și deja urmează să vedem care sunt condițiile”, a conchis agricultorul. Din spusele lui am înțeles ca, cel mai probabil, căpșunile de la Sadova să ajungă în Federația Rusă.

Agricultorul zice că între căpșunarii din regiune nu este o concurență. Din contra, ei comunică și țin cont de sfaturile care le dau unor altora. „Anul acesta am început să vindem recolta cu 40 de lei per kilogram, acum însă el a scăzut la 22. Și iată în fiecare zi ne sunăm și ne sfătuim chiar și cu prețul”, a declarat bărbatul.

„La mine căpșunile nu cresc cu chimicale. Am adus gunoi de la ferma de pui și toamna merg cu căldările pe fiecare rând și înșir câte oleacă de găinaț”, a subliniat producătorul care ne-a asigurat că produsul său este crescut în condiții ecologice fără substanțe nocive organismului.