Care este legătura între BEM, Duty-Free, Vama, PLDM și Vlad Filat?

Săptămâna trecută am scris despre cum cei trei pe alocuri „moldoveni” mai întâi au furat de la stat, adică din pensiile bătrânilor, bursele studenţilor şi de la gura copiilor din grădiniţe, iar apoi au vândut ruşilor Banca, care dacă şi mai este de Economii, atunci nu mai este a Moldovei. Azi vom vedea cum cei trei crai de la Răsărit (acum zi că nu!) au pus în aplicare o altă schemă criminală, prin care de la aceleaşi victime sunt furate anual zeci de milioane de lei, prin intermediul unei reţele de contrabandă cu implicarea magazinelor duty free. 

Aşadar, mărfurile aduse din afara ţării, destinate vânzării în magazinele duty free se introduc în Moldova sau direct la magazinele din zonele de control vamal, sau, ca regulă, la depozit, iar apoi sunt distribuite la magazinele respective. Sau, dacă există sau între timp apar cumpărători finali locali, mărfurile pot fi vîndute şi lor, dar cu calcularea tuturor impozitelor şi taxelor cuvenite la import!

Adică iniţial se perfectează importul mărfurilor conform procedurii vamale nr. 96 (9600, 9671, 9673, 9678, 9691, 9696), prevăzute de Ordinul Serviciului Vamal nr.346 din 24.12.2009 referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu – plasarea în depozit sub supraveghere vamală a mărfurilor străine destinate aprovizionării magazinelor duty free și duty free diplomatic.

Ulterior mărfurile sunt realizate:

1) fie prin magazinele duty free din zonele de control vamal sau magazinul duty free diplomatic, perfectându-se reexportul şi anume procedura vamală 3196, reexport de mărfuri străine introduse în depozit sub supraveghere vamală în vederea vânzării prin magazinele duty free, fie

2) realizare altor agenţi economici, prin perfectarea importului şi anume procedura vamală 4096, import definitiv cu intrare simultană în liberă circulaţie a mărfurilor care nu fac obiectul unor scutiri de la achitarea drepturilor de import şi au fost plasate anterior în depozit sub supraveghere vamală pentru aprovizionarea magazinelor duty-free.

Până aici totul e logic şi parcă conform practicii vamale internaţionale. Şi acum ATENŢIE! Republica Moldova de câţiva ani este unicul stat din lume, în care mai există încă o posibilitate de realizare a mărfurilor introduse anterior în depozit duty free, prin perfectarea procedurii vamale 4296, import definitiv cu intrare simultană în liberă circulaţie a mărfurilor care fac obiectul scutirii de la plata în buget a drepturilor de import şi au fost plasate anterior în depozit sub supraveghere vamală pentru aprovizionarea magazinelor duty free. De câţiva ani întreb lumea de la Columna 30 ce e cu acest know-how moldovenesc aberant. Potrivit angajaţilor lui Tudor Bandiţchi, această procedură prevede că mărfurile cumpărate la ieşire din ţară se lasă la păstrare la magazinul respectiv de la frontiera de stat, iar apoi la revenire în ţară se preiau de cumpărători şi se transportă la locul de consum sau utilizare, adică în interiorul ţării. Să te tăvăleşti pe jos de râs, nu alta! Ca în camerele de păstrare de la o gară auto! Alţi vameşi spun că ar fii vorba de vânzările din fosta „Berezka” din holul Hotelului „Jolly Alon”, aşa-numitul magazin duty free diplomatic.

Şi ca să vedem cât de aberant e ceea ce ne zic agramaţii lui Bandiţchi, haideţi să vedem ce ne spune statistica oficială! Potrivit datelor oficiale operate de Biroul Naţional deBalitchi_Tauber_2 Statistică, piaţa de vânzare de tip duty free este reprezentată de trei operatori: reţeaua internaţională LE BRIDGE CORPORATION LTD, proprietar al căreia este businessmanul francez Frank Arif, MOLDCLASSICA INTERNATIONAL SRL şi DUFREMOL SRL, ultimele două companii fiind în proprietatea afaceristului „moldovean” Ilan Shor, care este şi noul preşedinte al BEM. Nu este un mare secret că acest afacerist este prieten la cataramă cu Tudor Bandiţchi şi apropiat al lui Vlad Filat. Bandiţchi n-a ratat nicio serbare de aniversare a lui Shor (vezi imaginea de la unul din balurile pe care l-a dat Shor cu ocazia aniversării sale, în unul din localurile de lux din Chişinău), „regele duty free” al Moldovei fiind respectiv invitat de onoare la nunta şefului de la Vamă din noiembrie trecut.

Este interesant că director la DUFREMOL SRL a lui Shor este nimeni altul decât Viorel Melnic, predecesorul lui Bandiţchi la cârma Vămii, generalul comunist care a construit şi protejat mai multe scheme de monopolizare a importurilor şi exporturilor şi contrabandă, sură şi neagră, pe vremea guvernării comuniste. Fiind cumetru cu Igor Dodon, acesta a deţinut o perioadă şi funcţia de viceministru al Economiei în Guvernul Greceanîi. Melnic va rămâne în istorie cu intenţia de a deschide în Republica Moldova benzinării duty free, un alt proiect exotic care fusese acceptat de Bandiţchi şi Filat şi care a eşuat doar datorită presiunilor venite din partea presei şi a societăţii civile. Acesta este şi secretar general al Partidului Socialiştilor, fiind observat recent în fruntea coloanei Marşului de 1 mai (individul în blugi, lângă Zinaida Greceanîi, vezi imaginea). Fiţi de acord, exotic proletariat avem noi în Moldova, dacă directorii de întreprinderi private cer la mitinguri solidaritate cu oamenii muncii!

Apropierea afaceristului de origine evreiasă de perechea Bandiţchi-Filat a devenit evidentă încă în anul 2010, imediat după ce Filat a devenit Prim-ministru, iar Tudor Bandiţchi şef la Vamă. Anume atunci companiei lui Arif, care încă în 2008 câştigase un tender internaţional, fiind contractat de Guvernul de la Chişinău pentru a deschide magazine duty free în vămile din Moldova, prin străduinţele lui Tudor Bandiţchi şi Vlad Filat nu i s-a permis deschiderea magazinului în Aeroportul Chişinău, unde Shor, cunoscut în calitate de exponent al intereselor Federaţiei Ruse în Moldova are un interes deosebit, rămânând până în prezent monopolist. De notat că într-un final întreg Aeroportul a fost concesionat ruşilor, la ultima şedinţă de guvern prezidată de Filat.

Imediat după aceea, tot în 2010, pentru a demonstra la rândul său prietenia, Shor a cumpărat la un preţ exagerat autoturismul lui Filat, un BMW 675i, procurat în 2006. Shor a achitat în 2010 pentru maşina fostului premier preţul achitat de Filat la procurare, 116 mii euro! Cu doar puţin timp înainte lui Eduard Bănăruc, însărcinat de Filat cu vinderea BMW-ului, i s-a propus pentru maşină un preţ de nu mai mult de 16 mii euro. Iată că Shor a fost gata, în calitate de plecăciune pentru problemele pe care i le-au făcut Baliţchi şi Filat lui Arif, să dea un preţ de 10 ori mai mare (!!!) pentru maşina lui Filat, după care a dus-o la Moscova, unde a revândut-o. Răsplata de la colegii de bandă a fost una pe măsură. Culmea cinismului, în premieră absolută nu doar în Europa, dar şi Asia, în ianuarie curent lui Shor i s-a permis deschiderea la Vama Leuşeni a unui magazin duty free pe pista de INTRARE în Republica Moldova! (vezi imaginea).

Într-un final, moftul celor doi prieteni „de marcă” ai „regelui duty free-urilor” moldoveneşti Ilan Shor a costat bugetul de stat peste 35 milioane lei şi peste 2 milioane euro, Duty free Leusenidupă ce Guvernul a pierdut în aprilie 2013 procesul intentat de LE BRIDGE CORPORATION LTD în arbitrajul internaţional.

Este deosebit de CURIOS, că din cei trei operatori de pe piaţa duty free-urilor din Moldova, doar cele două companii ale lui Shor operează tranzacţii conform procedurii vamale 4296, adică efectuiază importul definitiv al mărfurilor cu intrare simultană în liberă circulaţie a mărfurilor care fac obiectul unor scutiri de taxe în bugetul de stat.

Dacă MOLDCLASSICA INTERNATIONAL SRL înregistrează vânzări mai mult sau mai puţin modeste în interiorul ţării, cca 5% din totalul vânzăriilor prin magazinele duty-free sau 1,4 milioane lei în anul 2013, atunci DUFREMOL SRL în anul 2013 a vândut în INTERIORUL ŢĂRII cca 15,6% din totalul vânzăriilor sau marfă în valoare de 46,2 milioane lei (281,4 tone), doar în perioada ianuarie-februarie a anului 2014 indicele DUFREMOL SRL crescând pînă la 24,7%, cuantumul mărfurilor fiind de 14,2 milioane lei (83,3 tone).

În general nu este clar ce fel de procedură vamală este 4296, care reglementează importul definitiv cu intrare simultană în liberă circulaţie a mărfurilor care fac obiectul unor scutiri de taxe. Punctul 356, lit. e) al Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea de Guvern Nr. 1140 din 02.11.2005 stipulează CERT că, cumpărătorii (magazinelor duty free) sunt persoanele care călătoresc înspre o destinaţie internaţională, precum şi pasagerii şi membrii echipajelor aeronavelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri. În cazul magazinelor duty-free pentru deservirea corpului diplomatic noţiunea de cumpărător se referă la reprezentanţele diplomatice şi la personalul acestora. Deci, în cazul procedurii 4296, cumpărătorii NU se încadrează în limitele exigenţelor normative!!!

Astfel, deşi conform procedurii vamale 4296 se importă mărfuri care NU ar trebui să facă obiectul unor scutiri, acestora totuşi li se aplică următoarele scutiri de plăţi la bugetul de stat: nr.006 – scutiri aplicate la importul mărfurilor destinate folosinţei oficiale de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în Republica Moldova, reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în Republica Moldova, (baza legală: Codul Fiscal, art.104 lit.c); art.124 alin.(21); Codul Vamal, Cap.VI, art.206; Hotărârea Parlamentului RM nr.1135-XII din 04.08.1992 (Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice din 18.04.1961, art.36-37)); şi nr. 853 – scutiri aplicate mărfurilor plasate şi comercializate în magazinele duty free (baza legală: Legea cu privire la tariful vamal, art.28 lit.k); Codul Fiscal, art.124 alin.(5), art.103 alin.(6).

Şi acum ATENŢIE!!! Ultimele vânzări în Republica Moldova cu acordare de scutiri de drepturi de import pentru diplomaţii străini au fost operate în anul 2012 (!!!), când s-au vândut 70 kg de ţigări în valoare de 46 mii lei.

Ei, acum explicaţi-mi, cum pot fi admise în liberă circulaţie în interiorul ţării mărfuri neimpozitate, care nu pot face conform legii obiectul unor scutiri de drepturi de import??? Răspunsul e unul simplu: e vorba de o filieră de CONTRABANDĂ, bine organizată, gândită şi protejată de Serviciul Vamal, sau poate diplomaţii străini sunt atât de hrăpăreţi şi cu adevărat au procurat şi au consumat atâtea produse?!

Vreţi să ştiţi cât au consumat, nesăţioşii? Iată doar unele din mărfurile „consumate” de „diplomaţii străini”:

– Ciocolată şi alte preparate alimentare, care conţin cacao (poziţia tarifară 1806), anul 2012: 3,2 tone, în valoare de 0,7 milioane lei; anul 2013: 7,5 tone, în valoare de 1,9 milioane lei; anul 2014: DEJA 2,8 tone, în valoare de 0,8 milioane lei;

– Vin din struguri proaspeţi, inclusiv vinuri imbogăţite cu alcool; must de struguri (poziţia tarifară 2204), anul 2012: 11,5 mii litri, în valoare de 1,8 milioane lei; anul 2013: 14 mii litri, în valoare de 2,5 milioane lei; anul 2014: DEJA 3,9 mii litri, în valoare de 0,8 milioane lei;

– Alcool etilic nedenaturat cu o concentraţie alcoolică de până la 80% vol., distilate, rachiuri, lichioruri şi alte băuturi alcoolice (poziţia tarifară 2208), anul 2012: 73 mii litri, în valoare de 10,3 milioane lei; anul 2013: 234 mii litri, în valoare de 24,4 milioane lei; anul 2014: DEJA 69,8 mii litri, în valoare de 7,5 milioane lei;

– Ţigări (poziţia tarifară 2402), anul 2012: 1 tonă, în valoare de 1,2 milioane lei; anul 2013: 3 tone, în valoare de 2,5 milioane lei; anul 2014: DEJA 0,8 tone, în valoare de 0,5 milioane lei;

– Parfumuri şi ape de toaletă, anul 2012: 0,6 mii litri, în valoare de 3,8 milioane lei; anul 2013: 0,9 mii litri, în valoare de 6,8 milioane lei; anul 2014: DEJA 0,3 mii litri, în valoare de 2,2 milioane lei;

– Produse de înfrumuseţare sau de machiaj şi preparate pentru întreţinerea sau îngrijirea pielii (altele decât medicamentele), inclusiv preparate de protecţie împotriva soarelui şi preparate pentru bronzare; preparate pentru manichiură sau pedichiură (poziţia tarifară 3304), anul 2012: 0,3 tone, în valoare de 1,2 milioane lei; anul 2013: 0,4 tone, în valoare de 2,1 milioane lei; anul 2014: DEJA 0,2 tone, în valoare de 0,8 milioane lei.

Şi acum ziceţi-mi şi mie, oare cam câte impozite ar fi trebuit să fie calculate şi achitate în bugetul de stat din … 460,9 tone de marfă, evaluată la 83,3 milioane lei (şi asta doar pentru perioada 2012-2014), din care doar băuturi alcoolice (poziţiile tarifare 2204 şi 2208) au constituit 376,6 mii litri sau 143,1 mii litri de alcool absolut, evaluate la 42,3 milioane lei? Oare dacă ar fi ajuns aceşti bani în bugetul de stat, adică la prostime, adică la „holopi”, cum s-a exprimat recent în unul din raioanele din nordul ţării fostul premier, cu cât erau să crească îndemnizaţiile gravidelor şi ale tinerelor mame??? Şi oare cu cât au fost prostiţi clienţii localurilor luxoase, de genul „COCOS Privé” şi „Diplomat”, care dau bani nebuni crezând că procură băuturi veritabile, de clasă de elită, când de fapt consumă, ca şi beţivii de sub gardurile din Ghizdita, Drochia… băutură de… contrabandă! Şi dacă la Ghizdita băutura e livrată de baba Valea, poreclită în sat „evreica”, care trăieşte lângă barul de la „selsovet”, la Chişinău toarnă banda evreului Shor, Filat şi… Bandiţchi!

Duty free! Şi… Du-ti, măi Bandiţchi!

vox.publika.md
Veaceslav Balacci