Care sunt slăbiciunile scutului antirachetă

Pentagonul a evaluat că rachetele SM-3 (Standard Missile 3) au trecut cu succes 84% dintre testele la care au fost supuse. Dar o reexaminare a rezultatelor a 10 dintre testele de succes arată că numai una sau două dintre interceptări au fost reuşite – ceea ce înseamnă o rată de succes de 10% – 20% – au explicat experţii Theodore A. Postol, de la MIT, şi George N. Lewis, de la Cornell, citaţi de NewsIn.

Majoritatea rachetelor lovite de interceptori au fost deviate de la traseu, dar nu au fost distruse, au explicat ei într-un studiu dat publicităţii luna aceasta în publicaţia Arms Control Today.

"Sistemul este foarte fragil şi va intercepta rachete numai din greşeală", a subliniat Postol, fost consilier la Pentagon care a criticat vehement sistemul antirachetă Patriot folosit în timpul războiului din Golf, din 1991.

Postol şi Lewis au examinat imaginile filmate de interceptoare cu foarte puţin înainte de a-şi lovi ţinta, pe care Agenţia de apărare antirachetă le-a făcut publice. Ei au analizat 10 dintre testele efectuate între 2002 şi 2009 pe care Pentagonul le-a calificat drept succese.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că interceptorii au lovit ogiva vizată numai o dată sau de două ori, în rest lovind corpul rachetei, o ţintă mult mai mare. Astfel, în luptă, "ogiva nu ar fi distrusă", ci şi-ar continua zborul, chiar dacă pe o traiectorie deviată, ce nu poate fi calculată dinainte, au adăugat ei. "Contează dacă este Wall Street sau Brooklyn, dar nu vom şti dinainte", a afirmat Postol într-un interviu.

Agenţia pentru apărarea antirachetă a Pentagonului apără rezultatele obţinute de SM-3 la teste şi afirmă că analizele lui Postol şi Lewis sunt fundamental greşite. "Afirmaţiile sunt greşite", a declarat Richard Lehner, un purtător de cuvânt al agenţiei. SM-3 "obţine rezultate la teste pe care multe alte programe ale Departamentului Apărării aspiră să le obţină", a adăugat el.

Ulterior, Pentagonul a admis că în patru dintre cele 10 teste analizate nu au fost folosite niciun fel de ogive. Casa Albă a refuzat să comenteze criticile la adresa sistemului.

Unul dintre principalele diferende dintre experţi şi Pentagon este dacă e suficient ca un interceptor să lovească o rachetă în timpul zborului sau dacă trebuie să lovească ogiva direct
. Postol subliniază că SM-3 trebuie să distrugă ogiva, iar declaraţiile publice ale Pentagonului par să sugereze acelaşi lucru. "Interceptorii lovesc ogiva la o viteză foarte mare, distrugând ţinta", explică Agenţia pentru apărare antirachetă pe site-ul său.

Scepticii afirmă că industria antirachetă este atât de descurajantă, încât managerii şi contractorii cad cu uşurinţă pradă exagerării succeselor testelor. Dar din ce în ce mai mulţi experţi sunt încurajaţi de rezultate.

Implicaţiile politice ale criticilor celor doi experţi ar putea fi ample. Democraţii, care în general se opun apărării antirachetă, au păstrat tăcerea în legătură cu entuziasmul lui Obama faţă de această nouă generaţie de interceptori.

În urma acestui studiu, reprezentantul democrat de Massachusetts John Tierney, preşedintele Subcomisiei Camerei
Reprezentanţilor pentru monitorizarea şi reforma securităţii naţionale, a afirmat într-un comunicat că analiza celor doi experţi ridică semne de întrebare serioase în legătură cu sistemul SM-3. "Congresul va trebui să le analizeze mai mult. Poporul american merită să ştie despre capacităţile reale ale sistemului şi are dreptul să se aştepte ca banii din taxele plătite de ei să fie cheltuiţi eficient", a subliniat el.

În timpul campaniei electorale, Obama a criticat în repetate rânduri ceea ce a numit graba preşedintelui George W. Bush de a desfăşura sisteme neverificate. El şi-a luat angajamentul ca, în calitate de preşedinte, să se asigure
că orice scut antirachetă va îndeplini standarde riguroase.

România urmează să găzduiască 24 de rachete interceptoare cu bază terestră de tip SM-3 în faza a doua a proiectului de desfăşurare a scutului american antirachetă, care va fi implementată din 2015.

Sursa: România Liberă