Cititorii de toate vârstele au venit pentru a admira oferta de carte și a cumpăra volume cu preț redus. În acest an, Ediția a XXIV-a evenimentului este consacrată bibliologului și poetului Alexe Rău, trecut în neființă în primăvara acestui an.
Sălile spațioase ale Bibliotecii Naționale din Chișinău au constituit o oază de răcoare și cultură pentru cei care au decis să petreacă câteva ore în compania cărților și a scriitorilor. De pe 31 august până pe 3 septembrie, cititorii au putut să-și îmbogățească biblioteca și să participe la o serie de evenimente culturale: dezbateri, lansări de carte, sesiune de autografe și dedicații. În cadrul Salonului a fost organizată o expoziție dedicată Italiei, la care sunt prezentate o serie de cărți ce ilustrează marile orașe italiene, cultura romană, pictura și civilizația de pe tărâmul cizmei.

Noutăți editoriale

Într-una din săli l-am întâlnit pe istoricul basarabean Alexandru Moraru care ne-a prezentat cu emoție cele trei cărți pe care urmează să le lanseze în cadrul Salonului: „Basarabia mareșalului Antonescu”, „Basarabia: scrisori către mareșal” și „Garda de fier în Basarabia”. „Aceste cărți conțin documente inedite, dobândite de la arhiva națională, dar și fosta arhivă. Ele răstoarnă gândirea îngustă a celor consideră că ei cunosc perioada mareșalului Antonescu”, afirmă Alexandru Moraru. Potrivit istoricului, valorarea cărților rezidă în veridicitatea documentelor care vor rămâne actuale și peste un secol.

La scurt timp, poetul, scriitorul Victor Ladaniuc și-a prezentat romanul „Camera nr. 33”. Din spusele autorului, realizăm că e povestea unor studenți ai Universității din Cernăuți, îndrăgostiți și singuratici, ce ajung să descopere împreună mormântul lui Aron Pumnul, dascălul lui Mihai Eminescu. Cartea reflectă studențimea anilor ’70, fiind numită de colegii de breaslă ai autorului „un roman de retrăiri”. Nu mai puțin lirică pare cartea lansată de Ion Domenco și intitulată „Alfabetul demnității”. „Această culegere de eseuri reprezintă reflexe despre dragoste, natură, artiști, oameni care știu să-și facă bine meseria. Am caligrafiat realitățile de la sudul Moldovei timp de patru decenii. La noi, la Bugeac, e altfel”, susține gânditor autorul.

Cumva intuitiv, vizitatorii s-au strâns în jurul scriitorilor. Întrebați dacă și-au cumpărat cărți, un cuplu tânăr aprobă. „Am luat romanul scriitorului japonez Haruki Murakami, „Dans dans dans”. Salonul mi s-a părut foarte interesant. Cred că asemenea evenimente sunt foarte binevenite, deoarece Chișinăul duce lipsă de ele”, spune Irina. Studenții mișună în fața standurilor, mulți dintre ei au în mâini liste de titluri. „Am remarcat multe cărți de istorie, mi se pare important să aflăm trecutul altor țări. Deși unele sunt greoaie, îmi par interesante”, crede Lorina, o altă vizitatoare. Salonul reprezintă un bun exercițiu pentru studenții Facultății de Poligrafie și Design. „Aici putem descoperi ce tipuri de cărți se comercializează și cum sunt ilustrate, ne prinde bine la universitate”, afirmă Larisa.

Cartea aduce Europa acasă

În cadrul Salonului din acest an, pentru prima dată există un stand al publicațiilor Uniunii Europene și ale Consiliului Europei. „Am obținut această donație de carte grație Oficiului Consiliului Europei în Moldova și Delegației UE în Moldova. Publicațiile Uniunii Europene sunt majoritatea în limba română și vor ajunge în toate în bibliotecile publice din teritoriu” declară Elena Carauș, specialist al Centrului Pro-european de Servicii și Comunicare. „Vrem să promovăm cartea cu tematică europeană, să învățăm tinerii ce înseamnă educație pentru democrație. Dacă fiecare s-ar implica în treburile statului, aceste cărți nu ar fi văzute drept lectură de specialitate, ci destinate tuturor”, continuă expertul. Potrivit reprezentantului, problema Moldovei constă în inerția societății civile și incapacitatea de a controla puterea. „Trebuie să le cultivăm tinerilor dorința de a se implica, de a fi cetățeni activi și responsabili. Încercăm să o facem prin cărți, activități, dezbateri, broșuri”, conchide Elena Carauș.

Vânzătorii și reprezentanții editurilor afirmă că nu au mărit prețurile, în pofida instabilității leului. „Cărțile au același preț, unele chiar s-au ieftinit. Problema e că lumea nu tinde să citească”, spune Eudochia Pară, așteptând cumpărătorii. Prețurile sunt cu adevărat pentru toate buzunarele, variind de la 10 la 300 de lei. Potrivit vânzătorilor, cel mai bine se vând romanele literaturii universale și române, precum și cărțile pentru copii. O editură din Moldova a retipărit culegerile de poezii ale maestrului Grigore Vieru și nuvelele scriitorului Ion Druță. Astfel, texte precum „Cele mai frumoase flori”, „Pâinea cu rouă”, „Balada celor cinci motănași” și „Povestea furnicii” au fost îmbrăcate în coperți noi și colorate, atractive pentru cei mici.

În fața clădirii Bibliotecii, au fost montate mai multe căsuțe de lemn. Unele găzduiesc publicații periodice din diverse vremuri, altele – discuri de vinil. Cititorii sunt invitați să doneze o carte sau să împrumute una, pentru a o lectura în aerul cald al primelor zile de toamnă.