Chisinauienii isi amaneteaza bijuteriile pentru a face rost cat mai repede de bani lichizi. Cei care nu-si achita dobanda lunara raman fara de ele.
Din lipsa de bani, chisinauienii recurg tot mai des la amanet si lasa bunurile de aur in schimbul sumelor scontate. Daca inainte de criza economica pragul caselor de amanet era trecut de doar trei sau patru clienti zilnic, in prezent numarul celor care apeleaza la varianta de imprumut contra bijuterii a crescut considerabil. Potrivit angajatilor acestor case, de regula, oamenii aduc podoabe care nu depasesc 10-15 grame, dar sunt si exceptii, cand acestea cantaresc 40-50 de grame. „Nu pot estima exact cu cat a crescut numarul clientilor, dar el este mai mare in ultima perioada fata de anul trecut”, a precizat Victor, angajat la o casa de amanet din strada Armeneasca, care a zambit smechereste refuzand sa-si spuna numele de familie.
De cand a inceput criza economica, casele de amanet, sau lombardurile, s-au inmultit ca ciupercile dupa ploaie. In regiunea Pietei Centrale, ele sunt amplasate la cativa metri distanta una de alta. Evident, s-au diversificat si clientii care se indreapta acolo unde pretul de achizitie este mare, iar dobanda – mai mica. „Preturile de achizitie variaza de la 55 la 170 de lei pentru un gram de aur, in functie de proba metalului pe marja 375- 958”, spune Gheorghe Serghienco, vicedirectorul unei case de amanet din strada Bucuresti. Dobanda lunara pentru imprumut este de 9,9%-17% /gram. La scadenta, daca doreste sa-si recupereze bunul, clientul trebuie sa intoarca nu doar banii imprumutati, ci si comisionul aferent, stabilit de casa de amanet. Preturile la care sunt evaluate bijuteriile din aur sunt influentate de cele de la bursa internationala. „Daca pretul la bursa a metalelor nobile creste, si noi marim pretul de achizitionare si astfel clientii au de castigat”, mentioneaza Gheorghe Serghienco. Bijuteriile nerecuperate de clienti sunt topite si din ele sunt confectionate altele.
Potrivit lui Serghienco, bijuteriile care sunt intr-o stare buna sunt restaurate si expuse in vitrina magazinului pentru vanzare.
Casele de amanet sunt solicitate cel mai mult de sarbatori, dar si inainte de concedii ori la inceputul anului scolar. „Am avut si clienti care si-au amanetat bijuteriile pentru a face rost de bani ca sa puna muraturi ori sa-si plateasca intretinerea”, povesteste patroana unei case de amanet din regiunea Pietei agricole. De obicei, oamenii lasa in gaj inele, cercei, bratari, lantisoare. Ultimele piese la care renunta sunt verighetele. „Asta inseamna ca nevoia de bani este foarte mare”, spune patroana. Majoritatea celor care trec pragul caselor de amanet sunt persoane cu venituri mici si medii. Cele mai multe case de amanet prefera sa lucreze numai cu aur. Cei care primesc aparate electronice si obiecte de arta au nevoie de personal care sa evalueze si sa repare bunurile, dar si de spatiu de depozitare adecvat.
