Ce înseamnă alimentaţia lacto-vegetariană?

 Compromisul ideal
Stiinta nutritiei a stabilit clar ca organismul are nevoie de carne si peste in cantitati mici. Totusi se consuma cantitati mult prea mari de carne, in special carne bruta si mezeluri. In cazul alimentatiei vegetariene stricte este deosebit de importanta compozitia regimului alimentar, deoarece eventualele carente pot dauna organismului.
Alimentatia lacto-vegetariana este un fel de compromis ideal. Este deosebit de sanatoasa si eficienta in prevenirea bolilor specifice vremurilor noastre – cum ar fi bolile inimii si vasculare, supraponderabilitatea, problemele de metabolism si alte boli de „civilizatie”.
Cine a mai fost intr-un restaurant vegetarian stie cat de placute pentru ochi si gustoase sunt mancarurile vegetariene, deoarece alimentatia lacto-vegetariana nu consta numai din salate verzi si seminte de cereale.
Alimente permise
In baza principiului alimentaiei lacto – vegetariene se poate realiza un regim deosebit de echilibrat si variat.
Pe cat posibil, folositi metodele de preparare care nu distrug substantele nutritive si vitaminele, ca de exemplu inabusirea.
Lapte si produse lactate. Produsele lactate asigura proteine importante organismului. Aveti grija ca o data cu laptele, iaurtul, branzeturile, cascavalul sa nu introduceti in organism o cantitate prea mare de grasimi, deoarece grasimile, in special colesterolul, ingreuneaza metabolismul, inima si circulatia sanguina. Din acest motiv se recomanda si limitarea consumului de unt. La gatit folositi mai ales uleiurile vegetale.
Plantele leguminoase. In cazul in care nu consumam deloc carne, necesarul de proteine trebuie asigurat din alte surse. In acest scop sunt indicate leguminoasele bogate in proteine – mazarea, fasolea si lintea. Nu se poate accentua suficient importanta soiei. Bucataria chinezeasca utilizeazǎ demult soia ca sursa de proteine. Chiar si indragitul tofu se realizeazǎ din soia.
Germenii. Substantele nutritive cele mai valoroase sunt continute de alimentele proaspete, netratate. Printre legumele cele mai proaspete si valoroase se numara si germenii: de creson, soia, linte, grau si restul germenilor ce se pot obtine si acasa si sunt perfect comestibili.
Cerealele. Sunt surse importante de proteine si carbohidrati, din acest motiv in bucataria lacto-vegetariana au un rol important produsele preparate din faina integrala, muesli, fulgii de cereale, pastele fainoase fierte, precum si garniturile lacto-vegetariene, ca de exemplu orezul.
Legumele. Majoritatea legumelor ce se comercializează pe piata pot fi utilizate in bucataria lacto-vegetariana. Consumati mai ales legume proaspete, nu conservate. In cazul in care nu sunt legume proaspete, consumati pe cat posibil produse congelate sau murate.
Grasimile. Cu exceptia unturii de porc si a untului, marea majoritate a grasimilor sunt de origine vegetala, cu valoare nutritivă diferita. Sunt foarte importanti asa-numitii acizi grasi nesaturati, ce se gasesc in semintele de in, floarea-soarelui, porumb si germenii de grau.
Contin grasimi valoroase (in caz de consum limitat) untul si margarina dietetica.
Sa condimentam in locul sarii
Consumul de sare trebuie limitat, mai ales la persoanele cu hipertensiune arterialǎ.
Sarea poate sa lipseasca in multe cazuri din mancare si poate fi inlocuita cu diverse condimente: maghiran, cimbrisor, busuioc, chimion.
Cine nu poate renunta la sare, sa consume cel putin sare de mare, bogata in substante minerale.

Detalii despre o alimentaţie sănătoasă găsiţi accesând: www.culinar.md

Timpul Suplimentul Femeia