Un specialist cu o pregătire temeinică va reuși, de cele mai multe ori, să se împlinească profesional și în condiții de concurență acerbă. Totuși, spun experții, înainte de a se înscrie la facultate, tinerii ar trebui să țină cont și de cererea de pe piața muncii.
Se caută medici prost plătiți…
Cele mai mari șanse la angajare o au medicii, specialiștii din învățământ și contabilii, a precizat pentru TIMPUL, Alina Gorschi, de la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).
„Domeniile în care este deficit de forță de muncă, angajatorii sunt dispuși să angajeze specialiști fără experiență și sunt gata să investească în creșterea lor profesională. Este vorba de sectorul IT, de medicină, de manageri în diferite ramuri”, a spus Alina Gorschi.
Dar, în timp ce salariul unui programator este motivant, constituind, în medie, 10.000 de lei pe lună, remunerația unui medic rezident rămâne descurajantă, variind între 1500 și 1800 de lei.
Conform datelor ANOFM, la ora actuală se caută aproape 400 de medici și asistenți medicali, 129 de cadre didactice și 116 contabili, din totalul celor 1.755 locuri de muncă vacante pentru persoanele cu studii superioare şi medii de specialitate.
Pe de altă parte, deși în școli este penurie de profesori – unii fiind nevoiți să predea discipline complementare, cum ar fi chimia și biologia sau matematica și fizica – absolvenții evită catedra, din cauza salariilor foarte mici.
Potrivit experților, situația de pe piața muncii din Republica Moldova devine din ce în ce mai dificilă. Tinerii sunt nevoiți să se reprofileze în funcție de cerințele de pe piața muncii.
Goana după diplome – contraproductivă
Desigur că elitele fac performanță indiferent dacă domeniul în care activează este afectat de o inflație de specialiști sau nu. Dar pentru a ajunge un adevărat profesionist, e nevoie de îndrumare și de asimilarea cunoștințelor specifice domeniului încă de la cele mai fragede vârste. Goana unui tânăr după diplome, fără să-și evalueze obiectiv înclinațiile și capacitățile, se dovedește a fi contraproductivă. De exemplu, deși cunoștințele economice sunt extrem de utile în deschiderea și gestionarea unei afaceri, licența la Academia de Studii Economice nu garantează succesul în business. Înclinația omului spre un anumit domeniu este la fel de importantă.
„Alegerea profesiei este un factor esențial pentru succesul în carieră. Este bine ca tinerii să parcurgă un proces de autocunoaștere înainte de a face o opțiune, dar și să fie ghidați de părinți, de profesori”, a afirmat Cristina Budeanu, specialist la Centrul de Informare „Piața Muncii”, la o emisiune televizată.
Sfaturile părinților, însă, nu trebuie să se transforme în constrângeri. Altminteri tinerii nu vor reuși să-și găsească împlinirea în profesia care le-a fost impusă.
„Implicarea în activități de voluntariat, în diverse proiecte încă din timpul facultății le va asigura tinerilor o oarecare experiență și le va spori șansele de succes la angajare”, a punctat Alina Gorschi.
Juriștii și economiștii au șanse minime
Întrebată ce domenii ar trebui evitate de tineri din cauza excedentului de specialiști, ea a afirmat că „șanse minime la angajare, între profesiile care solicită studii superioare, au juriștii și economiștii, iar pentru muncitorii calificați: manichiuristele, frizerii, electromontorii”.
De altfel, doar o treime din totalul celor 6.664 de locuri de muncă vacante, înregistrate la ANOFM, sunt pentru persoane cu studii superioare. Restul, 70%, sunt propuse pentru muncitori calificați. Se pare că pe piața muncii din Republica Moldova cea mai mare nevoie este de croitorese. În total, în industria textilă și de confecții se caută aproape 1.380 de angajați. În domeniul construcțiilor sunt disponibile peste 420 de locuri de muncă. Se solicită zugravi, tencuitori, tâmplari. De asemenea, sunt la mare căutare operatorii la calculator, conducătorii auto, bucătarii, chelnerii și vânzătorii.
Realitatea din teren
Un studiu realizat recent de Magenta Consulting arată că doar 30% de respondenți au reușit să se angajeze după profesia obținută la finalizarea studiilor. Studiul mai relevă că 60% dintre cetățenii moldoveni își aleg facultatea ca urmare a interesului pur pentru domeniul respectiv. Alți 27% dintre respondenți spun că au lăsat la o parte „romantismele” și au ales în mod pragmatic, orientându-se către specializările în care se câștingă salarii mai mari. Iar 13% dintre cetățenii moldoveni au ajuns să-și facă meseria ascultând de părinți.
Conform Biroului Național de Statistică, în 2014, în Republica Moldova s-au înregistrat 47.500 de șomeri, cu 15.600 mai puțin decât în anul precedent. Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii – 60,8% din totalul şomerilor, la fel şi persoanele din mediul urban – 61,9%. Astfel, rata şomajului (proporţia şomerilor în populaţia activă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 3,9%, în scădere față de 2013 (5,1%). Pe de altă parte, rămâne foarte ridicată rata șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), ajungând la 9,8%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut anul trecut valoarea de 7,2%.
ANOFM anunță că, pe 28 mai, se va desfășura a V-a ediție a Forului meseriilor/profesiilor, în cadrul căruia va fi organizat Târgul locurilor de muncă pentru tineret.
Evenimentul va oferi tinerilor posibilitatea de a se familiariza cu programele de studii ale instituțiilor de învățământ, de a cunoaște angajatori din diferite domenii (servicii, construcții, industria ușoară, industria alimentară, transport, telecomunicații, agricultură, administrație publică), de a negocia jobul potrivit, precum și de a se informa despre situația actuală a pieței muncii.
Ce fel de muncitori sunt așteptați în UE
Potrivit unui top al locurilor de muncă disponibile în Uniunea Europeană, în spațiul comunitar este nevoie de îngrijitori (48.550 de locuri vacante), specialiști în finanțe și în vânzări (46.925), menajere și chelneri (41.180), vănzători (29.700) și electricieni (26.900). Din categoria specialiștilor cu studii superioare, potrivit Buletinului vizând flexibilitatea în muncă elaborat de Comisia Europeană din 2014, se caută ingineri și arhitecți.
