Economie

Chişinăul nu prea apară interesele ţării. Rusia, cel mai mare risc

– Cum arată situaţia macroeconomică a Republicii Moldova?

– Indicatorii macroeconomici nu denotă o situaţie rea. În 2013 am avut o creştere economică estimată la 8-9 procente, performanţă care se datorează în special unui an agricol extrem de bun, având în vedere că producţia în acest sector a crescut cu 38 de procente.

În ultimii ani am reuşit să ne menţinem sub nivelul prognozat pentru inflaţie, de 5%. Indicatorii de stabilitate financiară, adică cei care ţin de finanţele publice, sunt buni. Datoria publică a Republicii Moldova este cu mult sub 30%, iar deficitul bugetar nu a depăşit 3 procente, cu excepţia anului 2009.

Noi avem o problemă mare: economia naţională este dependentă de influxul de remiteri (bani trimişi de cetăţenii care lucrează în alte ţări – n.red.). Bine, în ultimii ani se observă o oarecare decuplare a creşterii economice de influxurile de remiteri, dar ele rămân un factor important care determină evoluţia economică a R. Moldova.

Exporturile şi investiţiile au o contribuţie mai mică la creşterea economică, dar şi în aceste domenii s-au consemnat creşteri.

– Există un plan de schimbare a modelului de creştere economică pentru R. Moldova, că să nu mai depindă de remiteri atât de mult?

– Da, sunt mai multe strategii, se discută mult despre schimbarea modelului de dezvoltare a economiei naţionale, dar nu s-au făcut prea multe în acest sens. Totuşi, calculele Expert Group arată că există acea decuplare de care am menţionat anterior, având în vedere că s-a consemnat o revenire mai rapidă a consumului gospodăriilor, care a ajuns de ceva vreme la nivelul celui din 2009, în timp ce remiterile abia acum se apropie de acest nivel.

– Ce riscuri ameninţă economia R. Moldova?

– Pentru 2014 ne aşteptăm la riscuri enorme, în special în ceea ce priveşte situaţia din est, care se va traduce prin posibile restricţii pentru exporturile către Federaţia Rusă. Deja avem probleme cu cele în Ucraina. Mai mult, Rusia se confruntă şi cu o încetinire a creşterii economice, plus că ne așteptăm să impună anumite restricţii pentru cetăţenii moldoveni care lucrează acolo.

Luând în calcul aceşti factori, am putea avea o creştere destul de mică, cam toate prognozele arată că va fi între două şi patru procente. Însă dacă interdicţiile din partea Rusiei vor fi mai ample, atunci am putea asista probabil şi la o recesiune.

Rusia ameninţă R. Moldova: Sancţiuni comerciale dacă semnează acordul cu UE

– În afară de cele deja menţionate, cum mai afectează tensiunile din est situaţia economică a Republicii Moldova?

– Cel mai tare este afectat sectorul de transporturi, având în vedere că se evită anumite rute, în special regiunile de frontieră dintre Ucraina şi Rusia, unde e cea mai fierbinte zonă. Deci, efectele se resimt cel mai tare în domeniul exporturilor şi în ceea ce priveşte tranzitul prin regiune.

– Care este situaţia economică a Transnistriei?

– Dacă vorbim de situaţia economică a Transnistriei, trebuie să luăm în calcul două aspecte. În ceea ce priveşte exporturile, există relaţii comerciale între regiunea din stânga Nistrului şi cea din partea dreapta, de fapt e vorba de pseudo-exporturi.

De asemenea, 40 de procente din exporturile transnistrene sunt îndreptate către ţările din Uniunea Europeană, însă pentru a putea exporta, ei trebuie să obţină originile Republicii Moldovei. De aceea Chişinăul are o atitudine binevoitoare faţă de această regiune, iar acest lucru îi permite să supravieţuiască.

Doi: Transnistria mai primeşte un amplu ajutor din partea Federaţiei Ruse, fie prin suport direct în buget, fie prin investiţii în infrastructură, plăți sau adaosuri la unele plăți sociale.

Cum şi-a dat seama Transnistria că are nevoie de Republica Moldova – doar Rusia instigă la probleme

– Ce s-ar întâmpla cu Transnistria dacă s-ar alipi la Federaţia Rusă?

– Dacă s-ar alipi, cred că ar avea probleme enorme. Fizic e greu de asigurat conexiunea între Transnistria şi Rusia. De asemenea, regiunea ar avea şi probleme economice, dar depinde de cum va evolua situaţia din Ucraina. Dacă va ieşi din CSI (Comunitatea Statelor Independente – n.red.) şi mai ridică şi vizele pentru cetăţenii ruşi, atunci locuitorilor regiunii transnistrene le va fi greu.

– Care este situaţia investiţiilor europene în Republica Moldova?

– Chişinăul nu prea apără interesele Republicii Moldova. Părerea mea este că aşa cum eram în urmă cu 20 de ani, aşa suntem şi acum. În ultimii ani, cea mai europeană guvernare a cedat active strategice Federaţiei Ruse.

Părerea mea este că până în 2009, influxul proiectelor derulate de statele europene era mai mare decât acum. Bine, statul s-a implicat mai mult după 2009, iar mediul de afaceri s-a confruntat cu o scădere a interesului pentru economie, pe de o parte din cauza crizei, dar pe de altă parte au fost mulţi paşi făcuţi de guvern care au permis să întărească poziţiile business-ului rusesc.

Acum presupunem că sectorul financiar ar putea fi influenţat de Rusia, aeroportul a fost cedat pur şi simplu unei companii ruseşti. Mai este şi piaţă de asigurări, unde se face tot posibilul ca să fugărească un investitor din UE.

În acest context, noi mergem să semnăm Acordul de Liber Schimb…

– Ce se va schimba odată cu semnarea Acordului de Liber Schimb?

– Acordul de Liber Schimb nu va fi un colac de salvare pentru Republica Moldova. Totuşi, marele avantaj este că va crea o presiune adiţională asupra clasei politice din Republica Moldova pentru a face schimbări.

Cred că, în mare parte, acest acord a fost mai mult rezultatul unei conjuncturi decât rezultatul reformelor interne şi a negocierilor.
Noi am purtat discuţii timp de doi ani, ceea ce înseamnă un timp destul de redus pentru aşa ceva. UE, pe de o parte, fiind într-o competiţie geopolitică cu Federaţia Rusă, avea nevoie de o poveste de succes în parteneriatul estic, în timp ce guvernarea din Republica Moldova utilizează la greu acest subiect din considerente politice. Normal că în acest context interesele ambelor părţi au coincis şi s-a mers mai departe.

Se pune o speranţă foarte mare în acest acord, pentru că va pune presiune asupra clasei politice pentru a lua reformele necesare, având în vedere că nu există presiuni din interior.

– Ce reforme sunt necesare în R. Moldova?

Nu există domeniu care să nu aibă nevoie de reforme. În sistemul asigurărilor e jale, e nevoie de schimbări şi în domeniul bancar, în educaţie, sănătate, industrie etc.

Expert-Grup este o organizaţie neguvernamentală şi non-profit specializată în cercetări economice şi de politici publice.

Ziare.com

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *