"Ne-am intrebat de ce Da Vinci a ales un anumit tip de mancare, si asta pentru eqa nu corespunde textelor biblice", sustine Bauer. "De ce a ales painea, pestele, sarea, citricile si vinul? De ce solnita este varsata in fata lui Iuda? De ce painea este dospita cand se stie ca evreii din acea perioada nu foloseau decat paine nedospita?"
Cei patru savanti sustin ca nu vor sa dea apa la moara unor noi ipoteze precum cele induse de scriitorul Dan brown in deja celebra sa lucrare "Codul lui Da Vinci", dar sunt de acord, la unison, ca pictura contine simboluri contradictorii si, de multe ori, cu dublu inteles. Spre exemplu, imaginea unei solnite este un simbol al ghinionului. Dar, se intreaba cercetatorii, ea nu ar putea sugera reabilitarea, indicand faptul ca Iuda fusese ales pentru rolul sau si, implicit, absolvit de vina? Si de ce este el singurul personaj a carui farfurie este goala? Ar putea insemna acest lucru ca, in loc sa fie singurul personaj malefic din imagine, el este singurul care si-a inteles menirea?
Pestele care apare in imagini este, evident, un simbol al crestinismului si al faptului ca Iisus si-a ales discipolii dintre pescarii ce traiau pe malul lacului Tiberias. Dar nu este clar daca pestele din imagini este tipar sau hering. Exista voci care sustin ca tipar, in limba italiana, se pronunta aringa, cuvint care pronuntat arringa, inseamna indoctrinare. Acelasi cuvant, in nordul Italiei, se pronunta renga, insemnand cel ce neaga religia.
Dincolo de aceste intrebari, pictura continua sa fascineze, mai ales dupa restaurarea complexa ce a avut loc intre anii 1979-1999, restaurare ce a readus in lumina detalii necunoscute de secole.
Sursa: descopera
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
