Atitudini

Cine nu este vinovat, să arunce primul o piatră

Problema identităţii naţionale e seculară deja în Moldova, mă deranjează altceva – faptul că în ultimul timp media şi blogosfera încearcă să ne pună toate cărţile în faţă. Interesant este că nu cărţile ideologice, ci cele practice, utile şi necesare zi de zi. Aici apare întrebarea: ce a fost mai întâi: oul sau găina? Cu ce începe o societate normală: cu limbă şi istorie sau cu drumuri curate şi oameni politicoşi? Întrebarea este una retorică în toate variaţiile ei pentru că orice societate normală se bazează pe ambele principii.

În ultimul timp, tot mai puţini jurnalişti şi bloggeri se mobilizează pentru neam şi ţară. În afară de câţiva gazetari notorii şi bloggeri înflăcăraţi, ideea adevărului istoric şi a identităţii neamului nu mai deranjează aproape de nimeni. Lumea vrea pâine şi circ, chiar dacă pâinea se mănâncă de pe jos, iar în calitate de actori de circ vedem doar politicieni. În acelaşi timp, fiecare din noi cunoaşte mizeriile autohtone, iar unii chiar se deprind să locuiască în acest mediu. Sau nu? Jumătate din medicii, profesorii, arhitectii, psihologii moldoveni, aproximativ toţi cei care fac parte din categoria „apt de muncă” au plecat de aici. Cealaltă jumătate se simte bine mersi cu principiile autohtone: de la medicii care te lecuiesc cu „groapa”, la vameşii care te jecmănesc până la piele atunci când încerci să revii în ţara natală… de la poliţiştii care umblă drogaţi pe drumuri şi încarcerează tinerii pentru un boţ de cânepă, la feţele bisericeşti care dezgroapă morţii şi-i trimit la alegeri.

Am impresia că, de 200 de ani, Moldova nu a scăpat niciodată din problemele cotidiene. Mai am impresia că toate acestea încep anume de la identitatea naţională şi lingvistică, de la dragostea de neam. Din dragoste de neam nu vei arunca sticla pe alee, din dragoste de neam nu vei călca bunicuţa pe zebră, din dragoste de neam vei face drumuri bune, nu fazende. Unde nu există dragoste de neam nu există nici bun-simţ şi nici toleranţă. Imaginaţi-vă că baba Ileana pleacă la „Moldovagaz” ca să afle de ce i-a venit o factură atât de mare pentru servicii. Baba Ileana nu înţelege o boabă în rusă, pentru că nu a reuşit sau nu a dorit să înveţe o limbă străină, însă la două din trei ghişee de la „Moldovagaz” se vorbeşte doar în rusă. Care sunt şansele ei de succes – zero, pentru că Vera de la recepţie nu o va ajuta din principiu, pentru că s-ar putea ca această băbuţă să fi votat cu „fascistul” de Chirtoacă!… Jora preferă să-şi cumpere X5 în loc de un apartament normal pentru familie: pentru că, atunci când va veni 9 Mai, panglica Sfântului Gheorghe va arăta foarte cool pe BMW-ul lui… Ion va vinde jumătate din cimentul primit pentru o porţiune de şosea naţională, fiindcă mai bine îşi face el casă decât să-i vadă pe nesimţiţii de „moscali” cum merg cu X5-ul pe un drum normal…

Lista nesimţirilor poate continua şi, vă asigur, toate au la bază lipsa de demnitate şi identitate naţională. Cum am putea cere toleranţă şi valori umane pozitive într-o societate care e absolut confuză asupra istoriei proprii şi a limbii pe care o vorbeşte? O societate înseamnă o familie, iar familia Republicii Moldova arată groaznic în ultimul timp: tata luptă cu fasciştii unionişti, în timp ce mama le trimite bani copiilor din Italia ca să-şi cumpere cele mai frumoase tricoloruri pentru 1 Decembrie. În acest timp, copiii nu visează la un viitor prosper pentru ţară, ci la un X5 de la volanul căruia şi-ar permite să-l trimită la origini pe orice conaţional. Cine se face vinovat de această situaţie? Politicienii, pentru care contează doar rânza? Jurnaliştii, pentru care contează doar onorariul? Poliţiştii, pentru care contează doar planul de lucru? Eu cred că vina aparţine în mare parte fiecăruia dintre noi. Iar cel care nu se simte vinovat este liber să arunce primul cu o piatră.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *