Gurile rele spun că se duce o luptă pentru terenul de milioane, care se află chiar în centrul capitalei. Și în timp ce urmașii lui Tătaru susțin că încearcă să păstreze bunul nume al centrului și să-i readucă faima de altădată, cei de la primărie afirmă că ei caută soluții.
Studioul de Filme Folclorice şi Comedie „Buciumul” SRL a fost fondat în anul 1992 de către Tudor Tătaru. Pentru desfăşurarea activităţilor, primarul de atunci, Nicolae Costin, i-a repartizat terenul din strada Alexandru cel Bun 19. În presă s-a scris că „în zilele bune” în beciurile de la „Buciumul” se delectau „cu curcani prăjiți” oficialitățile statului, dar și delegații de peste hotare.
În anul 1996, conducerea „Buciumului” a semnat un acord de parteneriat cu primăria capitalei, iar studioul a devenit și întreprindere municipală, pentru ca la începutul anilor 2000 „Buciumul” să devină și întreprindere de stat.
Toate neînțelegerile au început din anul 2010, când ministrul Culturii Boris Focşa a iniţiat procedura de lichidare a întreprinderii de stat și tot în același an primăria a oprit orice finanţare către centrul cultural. Asta a venit după ce, în 2009, întreprinderea beneficiase de 600 mii de lei din bugetul de stat, însă nu a prezentat niciun spectacol. Potrivit Centrului de Investigaţii Jurnalistice (CIJ), Primăria mun. Chişinău ar fi investit patru milioane de lei pentru reparaţii şi reconstrucţii la „Buciumul” şi şapte milioane de lei pentru salarii şi servicii comunale. Suma totală a mijloacelor bugetare, acumulate de „Buciumul”, se ridică la peste 10 milioane lei.
După ce în martie 2013 a murit Tudor Tătaru, la „Buciumul” s-au încins spiritele, iar fiica sa, Viorica Tătaru, împreună cu familia, s-a „cazat” pe teritoriul centrului cultural și a început „lupta” cu reprezentanții primăriei.
„Au ocupat centrul cultural abuziv”
În luna mai 2014, fiica regretatului regizor Tudor Tătaru acuza primăria de faptul că a pus, în mod abuziv, sechestru pe locuința familiei sale, situată pe teritoriul Centrului Etno-cultural „Buciumul”. Potrivit Vioricăi Tătaru, funcționarii primăriei au evacuat forțat familia sa, în lipsa unei decizii a instanței judecătorești. Amintim că în timpul vieții întreaga familie Tătaru a locuit pe teritoriul centrului „Buciumul”.
Întrebată dacă avea dreptul să stea acolo, Viorica Tătaru recunoaște că a acționat la limita legii, pentru că își dorește să dea viață proiectului la care tatăl ei ținea foarte mult.
Reporterii TIMPUL au încercat să intre pe teritoriul centrului cultural, dar cei de la pază ne-au spus că au ordin de la superiori să nu permită accesul nimănui.
Porțile centrului cultural sunt închise permanent, iar paza nu permite nimănui accesul pe teritoriu
În prezent, directorul adjunct al Întreprinderii Municipale „Satul moldovenesc”, cum i se spune acum „Buciumului”, este Rodica Ursu. Ea a declarat că toate birourile, dar și beciurile de pe teritoriu, au fost sigilate din cauza familiei Vioricăi Tătaru, care a ocupat centrul cultural abuziv. Întrebată ce activitate desfășoară în prezent, ea a menționat că e în proces de judecată cu respectiva familie. Iar la întrebarea de ce pe teritoriul întreprinderii nu este permis accesul, chiar dacă este spațiu municipal și, respectiv, public, Rodica Ursu a evitat să răspundă, menționând că doar paza de la poartă este asigurată de Firma „Alfa Grup”.
Ce spun juriștii despre această situație
Pentru ca să ne explice situația creată, am apelat la avocatul Victor Panțâru, care susține că în acest caz sunt un amalgam de relații juridice neclare. „Pe acel teritoriu este înregistrată și Întreprinderea Municipală „Satul moldovenesc” și „Buciumul” SRL. În 2010, în condiții neclare, a fost lichidată Întreprinderea de Stat care era înscrisă tot acolo. Aceste lucruri se bat cap în cap cu legea”, subliniază Panțăru.
Avocatul explică și ce drepturi are Viorica Tătaru. „După moartea tatălui, fiica lui a rămas în acte drept succesor direct și ar trebui să aibă cota parte din investițiile pe care le-a făcut „Buciumul” SRL, fondat de tatăl său. Potrivit documentelor contabile, SRL-ul a cheltuit circa un milion de lei pentru lucrările de construcție a încăperilor de pe teritoriu și prin urmare SRL-ul are dreptul să ceară de la primărie banii care au fost investiți, iar Viorica Tătaru ar trebui să beneficieze de 33 la sută din această sumă. Prin urmare, ea poate apela la instanțele de judecată ca să i se facă dreptate.
Contactată de TIMPUL, Lucia Culev, șefa Direcției cultură din cadrul Primăriei Chișinău, a declarat că Întreprinderea Municipală „Buciumul” nu a fost niciodată în subordinea direcției pe care o conduce. „Pe marginea acestui subiect au avut loc discuții publice și s-a vorbit că acolo ar putea fi centru cultural sau muzeu. Deocamdată, încă nu este nimic clar. Pot spune doar că terenul este al primăriei, iar paza este a școlii din preajmă. Conducerea a avut multe probleme, pentru că atunci când încă era în viață, Tudor Tătaru ar fi încercat să ia și acel teritoriu”, subliniază Culev.
Ce se va alege din beciurile lui Tătaru
În ultimii ani, presa a scris că în zona unde au fost construite beciurile de la „Buciumul” ar fi fost exterminați evreii din Chișinău.
Bustul lui Tudor Tătaru care se află pe teritoriul Centrului Cultural „Buciumul”
Ion Ștefăniță, directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, spune că acest edificiu nu este inclus în registrul municipal al monumentelor și, prin urmare, nu este considerat monument de categorie națională. Totodată, Ștefăniță spune că a trimis autorităților o solicitare prin care le cerea să ofere beciurilor statut separat de protecție, dar deocamdată nu s-a făcut nimic.
,,Acest cartier are o încărcătură istorică. El necesită o cercetare arheologică și istorică, care ar putea demonstra sau combate faptul că acolo au fost exterminați evreii chișinăuieni. Dacă se va demonstra că acest lucru este adevărat, acolo ar putea fi deschis un muzeu”, susține Ion Ștefăniță.
La „Buciumul” au fost realizate producţiile cinematografice „Leru-i ler pânzele dalbe”, „Dănilă Prepeleac”, „Iarba dracului”,„Moş Ion în cosmos”, „Polobocul”, „Chişinău la sfârşit de mileniu” și altele.
Conform documentelor, „Buciumul” SRL avea contract de arendă al terenului. Contractul, însă, nu a fost nici prelungit, dar nici nu li s-a solicitat locatarilor să plece. Prin urmare, a avut loc o prelungire tacită a acestuia.
Potrivit experților imobiliari, un metru pătrat în zona „Buciumului” costă, în medie, 600 de euro. Un calcul simplu arată că vânzarea celor circa 10 mii de metri pătrați (un hectar) i-ar aduce proprietarului un venit aproximativ de șase milioane de euro.
