Cine va decide soarta lui Erdoğan la alegerile de duminică: ”Ai venit la putere în anul când m-am născut, vei pleca cu primul meu vot”

Peste 1,7 milioane de turci care locuiesc în străinătate au votat deja în cadrul scrutinului de duminică, 14 mai. Potrivit sondajelor, scrutinul ar putea pune capăt celor mai bine de două decenii de putere a actualului şef al statului, Recep Tayyip Erdoğan.

Deşi doar jumătate dintre turcii din diaspora au participat la alegeri, numărul alegătorilor din străinătate a crescut cu aproape 30% faţă de alegerile generale şi prezidenţiale din 2018. Atunci, aproape 60% dintre votanţii de peste hotare au optat pentru Erdogan, procent superior celui de 53% cât a înregistrat în total, scrie Ziare.com.

Un număr de 64 de milioane de turci sunt chemaţi la urne în cadrul actualului scrutin.

Unii analişti consideră că situaţia economică mai bună a multor turci care trăiesc în străinătate, de exemplu în ţări bogate precum Austria sau Germania, şi faptul că, în respectivele state, turcii nu se confruntă cu autoritarismul în creştere al lui Erdogan explică sprijinul mai mare pentru preşedinte.

Situaţia economică precară, cu o inflaţie galopantă, rate ridicate ale şomajului şi o liră foarte devalorizată vor reprezenta, potrivit experţilor, temele principale care vor ghida votul în țară.

În condiţiile în care sondajele prevăd un rezultat foarte strâns între Erdogan, care a ocupat funcţia de prim-ministru sau de preşedinte din 2003, şi candidatul principalului bloc de opoziţie, social-democratul Kemal Kilicdaroglu, votul din străinătate ar putea fi decisiv, notează EFE.

Deşi sondajele îi dau un uşor avans contracandidatului, rezultatul este foarte incert şi este posibil ca nici acesta, nici Erdogan să nu obţină duminică majoritatea absolută care ar împiedica un al doilea tur de scrutin două săptămâni mai târziu.

Alţi doi candidaţi, care vor avea o susţinere redusă, ar putea lua din voturile necesare pentru ca Erdogan sau Kilicdaroglu să câştige din primul tur.

Sprijinul pentru Erdogan este puternic în special în zonele din centrul şi estul ţării şi în mediile mai conservatoare, unde a fost mai bine primită islamizarea de mai mult timp, mai ales în ultimii zece ani, a politicii şi a vieţii, de către actualul şef al statului.

Tinerii, supărați pe Erdogan

Yunus Efe este student la universitate şi n-a cunoscut în viaţa sa decât un singur conducător al ţării – Recep Tayyip Erdogan. Se pregăteşte să voteze pentru prima dată la alegerile de duminică, iar tânărul în vârstă de 22 de ani spune că este timpul pentru o schimbare. Efe este unul dintre cei peste 6 milioane de alegători care votează pentru prima dată şi care sunt aşteptaţi să vină la urne la alegerile din 14 mai. Reprezentând aproximativ 10% din electorat, voturile lor s-ar putea dovedi esenţiale pentru a decide dacă guvernarea lui Erdogan continuă într-un al treilea deceniu sau se încheie, relatează Reuters.

Efe era copil mic atunci când Erdogan a venit la putere în 2003 şi spune că primul său vot din viaţă se va îndrepta către Kemal Kilicdaroglu, candidatul opoziţiei, despre care crede că va consolida statul de drept, drepturile omului şi libertatea de exprimare.

”Sunt cu siguranţă preocupat de libertatea de exprimare. De fapt, experimentez acest lucru în fiecare zi, dar nu ne dăm seama pentru că ne-am obişnuit să trăim în acest fel”, spune Efe, care mărturiseşte că se gândeşte de două ori înainte de a da un like sau de a partaja postări pe reţelele sociale.

“doğduğum yıl geldin ilk oyumla gidiyorsun” pic.twitter.com/cs8Tfdt1Ex

— Oya (@oyazls) May 8, 2023

Cota de voturi a lui Erdogan în rândul tinerilor şi a celor care votează pentru prima dată este prognozată a fi mai mică decât în rândul altor grupuri de vârstă, arată Erman Bakirci de la institutul de sondaje Konda Arastirma.

Alegătorii tineri sunt un segment ”foarte supărat şi fără speranţă” în rândul celor 85 de milioane de locuitori ai Turciei, spune Bakirci, care crede că aceştia vor fi cruciali pentru rezultat, dat fiind că reprezintă un bloc atât de semnificativ.

”Ei văd prin intermediul internetului şi al reţelelor sociale ce fac colegii lor din Europa şi ce oportunităţi au”, explică Bakirci. ”Ei văd că diferenţa dintre ei s-a mărit, le lipseşte securitatea socială, economică şi juridică. Şi vor să iasă din această situaţie”, spune sociologul.

Erdogan a susţinut tinerii în campania sa, dar în acelaşi timp i-a criticat că nu au apreciat modul în care economia Turciei s-a dezvoltat în timpul mandatului său, evocând vremurile mai dificile de dinaintea venirii la putere a Partidului AK.

Emre Orgun, un tânăr de 22 de ani care lucrează în departamentul de tehnologie informatică al unei companii textile din Istanbul, a declarat că va vota pentru Erdogan deoarece nu crede că opoziţia ar putea gestiona Turcia la fel de bine ca liderul veteran.

”Bineînţeles că vreau ca actualul guvern să continue. Vrem să continue cu unele schimbări în ceea ce priveşte unii oficiali şi unele politici”, a declarat Orgun. El spune că principalele sale probleme sunt preţurile ridicate şi oportunităţile de angajare.

Însă o tânără care lucrează la aceeaşi companie din Istanbul a declarat că ea îşi va da votul pentru Kilicdaroglu. Spune că a fost nevoită să renunţe la visul ei de a deveni avocat din cauza constrângerilor financiare. Criticând starea sistemului educaţional şi a economiei, tânăra susţine că ai nevoie de prieteni în locurile potrivite pentru a ajunge undeva.

”Cred că tineretul are oportunitatea de a schimba lucrurile. Cred că mulţi tineri gândesc la fel. Educaţia şi economia sunt într-o stare foarte proastă”, spune Berivan, vorbind din atelierul de cusut al companiei. ”Această situaţie poate fi schimbată de persoana în care tinerii aleg să aibă încredere. Avem o singură alegere ca şi candidat şi trebuie să avem încredere în el”, arată tânăra.

Măriri de salarii pentru bugetari

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat marți o majorare a salariilor cu 45% pentru 700.000 de lucrători publici înainte de alegerile din 14 mai. Salariul minim lunar pentru lucrătorii publici va fi de 15.000 de lire turcești (768,72 dolari SUA), a spus el. Erdoga a spus că guvernul va majora primele cu 4-6 la sută pentru angajați și va adăuga 10% la salariul veteranilor, victimelor terorismului și martirilor.

De asemenea, orele suplimentare vor fi plătite cu un spor de 70%, iar salariile lucrătorilor de noapte vor fi mărite cu 8 procente, a mai spus Erdogan.

Economia, cartoful fierbine pentru câștigător

Ambele tabere ştiu că prioritatea după alegeri va fi să încerce să stopeze hemoragia şi să transforme din nou Turcia într-o destinaţie dezirabilă pentru investiţiile străine extrem de importante.

„Oricine va ajunge la putere, principala problemă va fi economia şi primele şase luni vor fi dificile“ a spus Ugur Gurses, fost oficial al băncii centrale şi expert în finanţe.

Erdoğan a oferit unele indicii că este dispus să adopte o nouă abordare după alegeri, afirmând că încearcă să adune o echipă sub conducerea fostului şef al economiei, Mehmet Şimşek, un economist profesionist care a fost pe placul investitorilor în prima parte a guvernării.

Şimşek a refuzat însă oferta lui Erdogan de a face parte din cabinetul său, răspunzând că nu caută să revină la un rol politic activ.

Cei mai mulţi economişti sunt îngrijoraţi în legătură cu fondul de talente la care Erdogan poate apela şi se tem că reţeta sa post-victorie pur şi simplu n-ar fi mai mult decât acelaşi lucru. Victoria preşedintelui în alegerile din mai implică în mod cert riscuri pentru soarta economică a ţării, dar chiar dacă alianţa opoziţiei va triumfa, va fi greu de obţinut reechilibrarea balanţei.

Selva Demiralp, profesor de economie la Universitatea Koç din Istanbul şi fost economist din Consiliul de administraţie al Fed, banca centrală americană, a afirmat că, în cazul unei victorii a opoziţiei – care a semnalat o revenire la o economie mai ortodoxă – ratele dobânzilor ar putea fi obligate să depăşească 30% pentru a combate inflaţia. Acest lucru ar reprezenta un salt uriaş faţă de rata actuală de 8,5%. Măsura în care dobânzile vor ajunge la un nivel ridicat depinde de „cât de repede câştigă credibilitatea noua echipă, de puterea sa de comunicare, de cât de încăpăţânate sunt aşteptările inflaţioniste şi de presiunile asupra cursului de schimb“, a arătat Demialp.

Dobânzile foarte ridicate ar fi o pastilă greu de înghiţit pentru orice nou guvern, deoarece, deşi ar trebui să domolească inflaţia, ar putea, de asemenea, să frâneze afacerile. Demiralp a spus că o provocare-cheie pentru un nou guvern va fi „stabilirea încrederii, atât pe plan intern, cât şi pe plan international“, pentru a oferi economiei un anumit spaţiu de manevră şi pentru a atrage mai multe fonduri străine pentru a finanţa economia fără a alimenta inflaţia.

Propunerile opoziției

Coaliţia de şase partide care îl contestă pe Erdoğan are o echipă economică care include experţi precum fostul lider economic al Partidului AK – şi fostul şef al lui Şimşek – Ali Babacan, precum şi Bilge Yılmaz, profesor la Wharton School din Philadelphia, şi consilieri ai principalului partid de opoziţie CHP, precum fostul economist-şef al băncii centrale turceşti Hakan Kara, economistul american Jeremy Rifkin şi Daron Acemoğlu, un renumit economist de la MIT.

Economia turcă are în continuare atuuri importante – inclusiv industrii de producţie puternice, de la automobile la haine, un acord de uniune vamală cu UE şi o locaţie geografică ideală pentru aprovizionarea pieţelor din Europa, Orientul Mijlociu şi din afara acestora.

Erol Taymaz, profesor de economie la Universitatea Tehnică Orientul Mijlociu de la Ankara crede că, deşi problemele actuale sunt semnificative, economia turcă este foarte rezistentă şi flexibilă, iar problemele pe termen scurt pot fi rezolvate relativ repede. Profesorul a subliniat, de asemenea, că cel mai important pas după asigurarea stabilităţii ar fi ”implementarea politicilor industriale şi tehnologice”.

Dacă pierde, Erdogan ar putea să conteste alegerile

Având în vedere eventualitatea unui rezultat foarte strâns, unii analişti avertizează cu privire la posibilitatea ca Erdogan să nu se recunoască învins, aşa cum a făcut partidul său în 2019, când a contestat rezultatul alegerilor municipale din Istanbul, forţând o repetare a scrutinului doar pentru a pierde cu o marjă mai mare. De aceea, opoziţia le-a cerut susţinătorilor săi ca, în cazul unei victorii, să fie moderaţi în sărbătorirea succesului şi să evite să reacţioneze la posibile acte de provocare din partea susţinătorilor lui Erdogan.