Ca telespectator activ, apreciez eforturile telejurnaliştilor de aici, dar şi a reporterilor de la Publika.md. Când ştirile redactate de aceştia sunt scrise bine, nu pot să nu mă bucur. Şi dacă mă bucur când e bine, nu pot să nu mă revolt atunci când e rău.
Nu m-ar deranja prea mult o ştire agramată de pe Publika.md, dacă respectiva televiziune nu ar fi atât de gălăgioasă şi agresivă la capitolul promovare. După constatarea „epocală” „Moldova, ai televiziune”, mai recent am auzit că, chipurile, Publika… face agenda editorială a celorlalte instituţii de presă din R. Moldova… Asta e prea de tot! Dacă există asemenea ambiţie, trebuie să existe şi… amuniţie. Uite însă că nu prea există (întotdeauna). În goana după rating şi operativitate prost înţeleasă, autorii ştirilor de pe Publika.md admit un volum de rebut cu mult mai mare decât cel „permis de normă”. Astfel, „ştirile” făcute în baza emisiunilor realizate de Publika tv sunt o mostră de… cum nu trebuie să se facă jurnalism. O ştire, în afară de faptul că trebuie să aibă o anumită structură şi arhitectură – lucruri care se învaţă la facultate -, mai trebuie să fie scrisă într-o limbă literară simplă, lizibilă, corectă stilistic şi ortografic.
Într-o ştire postată luni pe Publika.md, intitulată „Rogozin sfătuie politicienii de la Chişinău să fie atenţi când fac declaraţii unioniste” (corect: Rogozin îi sfătuie pe…), există scăpări de litere (a pecizat în loc de „a precizat”, nostră în loc de „noastră”, a conshis în loc de a conchis”) şi greşeli de acord gramatical (Partidul Liberal care au cerut, în loc de „care a cerut”) inadmisibile pentru o instituţie media ce pretinde că dictează… moda. La fel de supărătoare este şi graba cu care e redactat conţinutul propriu-zis al ştirii. Nu am privit emisiunea şi nu ştiu ce au declarat analiştii politici M. Cernencu şi Viorel Ciubotaru… Nu ştiu dacă autorul ştirii a reprodus exact ceea ce a declarat, de exemplu, Viorel Ciubotaru, dar din ştire reiese că acesta ar fi spus că „prima vizită a lui Rogozin în Moldova nu este altceva decât o curtuoazie eficentă” şi că „la aceste întâlniri (ale lui Rogozin cu oficialii moldoveni – n. red.), a prevalat protocolul, iar Rogozin nu a venit cu scopul misiunii formulate de Rusia şi nu a pus cărţile pe masă”. Nu-mi imaginez cum curtuoazia (corect: curtoazia) care înseamnă politeţe, galanterie, amabilitate, etichetă poate fi… eficientă, dar las de la mine! Mai grav (decât necunoaşterea ortografiei limbii în care scrii) e în conţinutul declaraţiei propriu-zise. Ce înseamnă că, în cadrul întâlnirii, a „prevalat protocolul”? Dar ce trebuia să… prevaleze în cadrul unei întâlniri oficiale? Dar cum să descifrăm propoziţia „Rogozin nu a venit (la Chişinău) cu scopul misiunii formulate de Rusia…”? Dar cu scopul… cărei misiuni a venit?
Ajuns aici, sunt în drept să întreb: „logica” şi stilul celor de mai sus aparţin cu adevărat analistului politic Viorel Ciubotaru sau autorului ştirii? Aceeaşi întrebare e valabilă şi în următoarele cazuri: „Acţiunile PL sunt o dovadă de slăbiciune. Nu se poate de făcut aşa declaraţii, pentru că ei sunt parte din guvernare. Au developat în faţa Ruşilor o slăbiciunea nostră”. Despre ce fel de slăbiciuni e vorba, cum puteau nişte „acţiuni ale PL” şi care anume acţiuni să… „developeze în faţa Rusiei o slăbiciunea nostră”!?
O, vai de capul… nostră…! Mă bucur, împreună cu toată Moldova, că avem televiziune, dar mă întristez amarnic că prea s-au înmulţit în ultimii ani jurnaliştii agramaţi! Să nu fie cu (mare) supărare.
Anton Leu,
profesor de liceu
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
