Comisia de examinare a averilor activează doar pe hârtie
Deja există „mici probleme” vizavi de alegerea celor cinci candidaţi care vor face parte din Comisia Naţională de Integritate (CNI). Deşi legea prevede transparenţă absolută, ONG-urile şi instituţiile media nu au putut examina CV-urile celor patru candidaţi propuşi de partidele din Parlament şi de opoziţie, pentru că acestea n-au fost făcute publice. Majoritatea parlamentară ne promite că vom afla totul despre candidaţi atunci când aceştia vor fi deja… membri. Deocamdată, cel puţin o prevedere este încălcată, potrivit reprezentanţilor societăţii civile, – activitatea ireproşabilă a candidatului propus de PLDM, Ion Prisăcaru.
Trag de timp ca să-şi „legalizeze” averile?
CNI trebuia, conform legii, să activeze deja de patru luni, mai exact de la 1 martie. În realitate, legea există doar pe hârtie, pentru că Comisia nu a fost formată încă. Majoritatea parlamentară motivează întârzierea prin „existenţa altor probleme mult mai importante”. În acelaşi timp, societatea civilă se întreabă dacă nu cumva politicienii tărăgănează intenţionat formarea CNI, pentru a reuşi să-şi „legalizeze” averile. „Există posibilitatea ca această comisie să fie cu adevărat funcţională abia la anul. Pentru că nu doar alegerea membrilor cere timp, ci şi asimilarea pe deplin a muncii care urmează să fie îndeplinită”, este de părere Cristina Cojocaru, care figurează pe lista candidaţilor propuşi de societatea civilă.
23 de mii, la 26
Astfel, la întrebarea cine va verifica declaraţiile de avere din acest an, nu avem niciun răspuns. „Chiar dacă CNI îşi va începe activitatea, această întârziere va crea multe probleme. Sunt aproximativ 23 de mii de funcţionari publici, ale căror declaraţii de avere vor trebui verificate. În plus, există mai multe tipuri de declaraţii, care trebuie completate, pe parcursul anului”, a specificat în cadrul unei întruniri cu jurnaliştii Nadejda Hriptievschi, reprezentantă a Centrului de resurse juridice din R. Moldova. Situaţia celor de la CNI se va complica şi mai mult, din cauza faptului că doar 26 de persoane vor face parte din aparatul CNI. Teoretic, fără nicio zi de odihnă, timp de un an, unui om îi revine să verifice, zilnic, două-trei declaraţii de avere sau de conflict de interese, unde sunt vizaţi membrii familiei demnitarilor.
Cât de ireproşabilă este activitatea candidaţilor?
Potrivit Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, pe 29 februarie şi 6 martie curent au avut loc două şedinţe publice, unde au fost discutate candidaturile celor propuşi pentru funcţia de membru al CNI. În realitate însă, potrivit unor candidaţi, la şedinţe n-a fost niciun reprezentant mass-media, ceea ce înseamnă că şedinţa a fost oarecum organizată în „linişte”. Aceeaşi sursă anunţă că în lista de candidaţi se regăsesc următoarele nume: Ion Prisăcaru, propus din partea PLDM, Leonid Morari, din partea PD, Anatol Chiriac a fost propus de PL, iar PCRM l-a propus pe Dumitru Prijmireanu. Candidatul societăţii civile va fi ales dintre Efim Obreja şi Cristina Cojocaru. Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC) a depistat că unul din cei trei candidaţi propuşi de majoritatea parlamentară, Ion Prisăcaru, a fost inclus, în 2009, în lista candidaţilor care nu corespund criteriilor de integritate stabilite de către ICPC, pentru că „în declaraţiile sale pe venituri şi proprietate depuse la CEC în aprilie şi în iulie 2009 s-au atestat discrepanţe evidente în ce priveşte venitul şi proprietăţile pe care le deţine”, dar şi pentru că în timpul cât a condus Inspectoratul Fiscal de Stat numele său a fost vizat în câteva rapoarte ale Curţii de Conturi în legătură cu gestionarea incorectă a mijloacelor publice.
Elena Prohniţchi, ADEPT
Regulamentul cu privire la alegerea membrilor CNI prevede alegere deschisă şi transparentă. De asemenea, criteriile după care aceştia trebuie aleşi sunt prevăzute foarte detaliat. La solicitările noastre de a afla cât mai multe detalii despre candidaţi, am primit un răspuns formal. Este inadecvat şi inadmisibil un asemenea lucru. Dacă această comisie va începe cu stângul, va continua tot cu stângul.
Gheorghe Rusu, vicedirector CCCEC
Declaraţiile de avere se află în instituţiile unde activează subiecţii care sunt obligaţi să le prezinte. Dar de vreme ce această comisie nu funcţionează, nimeni nu controlează veridicitatea lor. Este îngrijorător. Nu înţeleg logica, nici scopul pe care îl urmăreşte Parlamentul. Totodată, vreau să menţionez că rolul acestei comisii nu va fi unul coercitiv sau de combatere, ci unul de prevenţie.
Ion Hadârcă, preşedintele Fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal
Faptul că potenţialii candidaţi desemnaţi de partidele parlamentare ar putea apăra interesele membrilor partidelor este un mod de interpretare tendenţios. Aceste temeri sunt nejustificate mai ales că încă nu este definitivat procesul de constituire a Comisiei. Sunt de acord că s-a irosit prea mult timp. Acest lucru s-a întâmplat, pentru că au existat multe subiecte stringente şi partidele parlamentare au fost concentrate în altă direcţie. Dar sper că până la finele acestei luni lucrurile vor fi puse la punct. Noi am discutat această problemă la ultima şedinţă a Consiliului Alianţei şi ne-am asumat răspunderea că în timpul cel mai apropiat această comisie să-şi înceapă activitatea. Acest obiectiv se află printre cele asumate în faţa Consiliului Europei şi care trebuie tratat în pachetul acelor acţiuni care urmează să eficientizeze lupta cu corupţia.
Valeriu Streleţ, preşedintele Fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal Democrat din Moldova
În următoarele şedinţe ale Fracţiunii parlamentare se va lua o decizie în privinţa lui Ion Prisăcaru. În cazul în care acesta va fi substituit, CV-ul unui nou candidat va fi făcut public imediat cum va fi prezentat Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. Cel puţin la această etapă de constituire a CNI nu am identificat un alt mecanism mai eficient de desemnare a candidaţilor, care ar asigura şi suportul politic pentru votarea întregii componente a CNI. Nu admit ideea că motivul nevotării componenţei CNI ar fi legat de examinarea declaraţiilor de avere pentru anul 2012. Chiar dacă Comisia ar începe să activeze, de exemplu, de la 1 octombrie, declaraţiile de avere pentru 2012 vor fi examinate începând cu ianuarie 2013 – la momentul prezentării acestora. Neîncadrarea în termenii prevăzuţi pentru începerea funcţionării CNI se datorează instabilităţii politice de până la 16 martie, schimbării candidaţilor desemnaţi de partidele politice, dar şi atingerii consensului referitor la candidatul desemnat de societatea civilă.
Dumitru Diacov, preşedintele Fracţiunii parlamentare a Partidului Democrat
Nu este o întârziere premeditată. Săptămâna viitoare sper să rezolvăm şi cu această Comisie. Când vor fi acceptate candidaturile, vor fi date publicităţii toate detaliile despre ele.
Igor Grigoriev, PCRM
Dumitru Prijmireanu rămâne candidatul PCRM. Încă nu cunoaştem dacă Comisia juridică, numiri şi imunităţi a acceptat această candidatură. Nu am fost informaţi în acest sens. Toată informaţia despre Prijmireanu trebuie s-o cereţi de la respectiva comisie, ei susţin că sunt transparenţi. Nu pot să vă spun nimic despre el. Candidatul nostru va fi unul împotriva la patru. El nu are cum să apere interesele cuiva. Aceasta ar însemna să te porneşti cu cuţitul împotriva tancului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!