Ce se întâmplă în realitate cu mezelurile sau produsele de patiserie expirate? Sau cu mâncărurile preparate, al căror termen de valabilitate nu trebuie să depăşească zece ore? Cât de bine respectă patronii unităţilor comerciale normele sanitare şi condiţiile de păstrare a produselor şi sunt ele oare, după expirare, scoase din gestiune şi distruse? Şi-apoi, de ce aceste produse nu sunt vândute la un preţ mai mic, atunci când li se apropie „sorocul”, aşa cum se procedează în Occident? Şi de ce nu se aplică amenzi mai mari unităţilor comerciale care încalcă toate aceste norme? O chestiune deloc neglijabilă este şi Registrul de reclamaţii, pe care trebuie să-l posede toate unităţile comerciale şi care adesea stă ascuns pe undeva, neştiindu-se de existenţa lui.
Se întâmplă, numai nu la noi…
Raisa Codreanu din Chişinău a găsit nu o dată diverse produse cu termenul expirat în sacoşa cu care se întorcea de la magazin, dar nu s-a mai dus să le ceară socoteală. Ea mai spune că la produsele lactate adesea diferă gustul: „Mi s-a întâmplat să cumpăr peşte alterat sau produse lactate fabricate azi, dar cu data producerii de mâine. Iar atunci când cumpăr chefir, gustul este diferit şi nici procentul de grăsime nu coincide cu cel marcat pe ambalaj”.
Ion, manager la un supermarket din str. Ialoveni, admite că asemenea situaţii sunt posibile, dar numai nu la magazinul la care lucrează. „La noi produsele alimentare care au un termen de valabilitate de câteva ore, dar şi lactatele, pâinea şi mâncărurile preparate, sunt furnizate zilnic, iar mezelurile şi brânzeturile – de două sau trei ori pe săptămână. De aceea, marfa nu ajunge să fie trecută la rebut”, ne asigură el. „La noi deservirea şi produsele sunt de cea mai înaltă calitate. Avem o categorie de clienţi foarte pretenţioşi şi ne străduim să fim la înălţimea aşteptărilor lor. Prin aceasta se explică şi faptul că registrul de reclamaţii este gol”, adaugă managerul. El precizează că singura pierdere se înregistrează la standul cu fructe şi legume care, atunci când se strică, ajung la tomberon. Cât despre soluţia de a comercializa aceste produse la un preţ mai mic, el spune că nu s-a gândit deocamdată la aceasta.
Potrivit datelor Inspectoratului Principal de Stat pentru Supravegherea Pieţei, Metrologie şi Protecţie a Consumatorilor (IPSSPMPC), pe parcursul anului 2010-2011, în cadrul IPSSPMPC au fost înregistrate 25 de petiţii cu privire la produsele expirate alimentare şi nealimentare, venite din diferite localităţi ale republicii. Reclamaţiile au fost efectuate telefonic şi prin poştă. Totodată, în aceeaşi perioadă, IPSSPMPC a efectuat circa 111 controale, dintre care 59 au fost inopinate. Acestea au fost întreprinse cu precădere în perioada sărbătorilor sau în ajunul şi în timpul sezonului estival. Cele mai frecvente încălcări sunt depistate la produsele de pe care fie lipseşte informaţia, fie aceasta nu este completă. Altă încălcare ţine de comercializarea produselor expirate.
E vorba şi de informare, şi de legislaţie…
Amenda pentru comercializarea produselor cu termenul expirat constituie între 400-500 u.c. (o u.c. = 20 de lei) pentru persoane juridice şi 50-100 u.c. pentru cele fizice. Totodată, agentul economic este obligat să nimicească produsele ale căror termen este expirat, prin întocmirea unui act de trecere în rebut, iar pentru utilizare condiţionată acesta trebuie să dispună de rezultatele unei expertize. Cheltuielile pentru aceste proceduri sunt achitate din buzunarul agentului economic. Taxa pe care trebuie s-o achite acesta pentru distrugerea produselor constituie circa 8% din valoarea totală a mărfii sau stocului.
Solicitat de TIMPUL, şeful Inspectoratului de produse alimentare şi servicii (alimentaţie publică), Grigore Caţer, ne-a spus că numărul mic al reclamaţiilor cu privire la produsele expirate se explică prin faptul că
nu toţi consumatorii îşi cunosc drepturile. „Dintre toate plângerile care au parvenit, peste 90% sunt din Chişinău – de regulă, locuitorii capitalei sunt mai informaţi faţă de cei din localităţile rurale. Un alt motiv este faptul că, deseori, consumatorul mai bine rămâne în pierdere, decât să facă neplăceri patronilor. În cel mai bun caz, astfel de litigii se soluţionează pe cale amiabilă, deoarece agenţii economici sau producătorii nu îşi doresc publicitate negativă”, a explicat Caţer. El a mai precizat că, faţă de ţările vecine, unde plângerile se pot depune oricând la telefonul robot, în RM procedura e diferită. Aceasta presupune că, atunci când vrea să depună o plângere, clientul trebuie să dispună de bonul de casă. „Deşi, la prima vedere, procedura e birocratică, ea este totodată binevenită, deoarece unele plângeri anonime pot sugera reglări de conturi”, ne explică Grigore Caţer.
Ar trebui majorat cuantumul amenzilor…
În ceea ce priveşte comercializarea la un preţ simbolic a produselor cu termenul aproape de expirare, funcţionarul subliniază că acest lucru ţine de managementul fiecărei întreprinderi. „E mai rentabil ca această marfă să se comercializeze la un preţ mai scăzut decât să se plătească pentru scoaterea din gestiune şi distrugerea ei. Cred că ar fi o practică foarte convenabilă atât pentru agentul economic, cât şi pentru consumator. Dar se pare că unii dintre aceştia preferă să plătească amenda pentru marfa expirată, care nu este atât de mare şi s-o expună nestingherit mai departe în vitrine”. Caţer sugerează că, pentru a descuraja agenţii economici să comercializeze mărfuri expirate, trebuie să fie ridicat cuantumul amenzilor sau sustrase temporar licenţele, deşi acest lucru nu e tocmai uşor. „Ar trebui penalizaţi mai dur sau să le fie retrase temporar autorizaţiile de funcţionare. Aceasta, însă, poate fi retrasă doar de cei care au eliberat-o. Şi e destul de dificil să-i găsim, iar între timp unele neconformităţi pot fi eliminate. Deci, problema e şi în legislaţie…”.
Tocmai de aceea, până se majorează amenzile şi se rezolvă cu legislaţia, Grigore Caţer ne recomandă să fim foarte atenţi la ceea ce cumpărăm din magazine, indiferent dacă sunt buticuri de sector sau supermarketuri cu renume. „Instituţiile abilitate trebuie să monitorizeze, să reglementeze şi să-i facă pe producători să respecte regulile, dar consumatorii sunt cei care decid ce vor să consume, fiindcă ei sunt cei care educă piaţa”, a conchis Caţer.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
