Însă, tinerii de 15-24 ani dedică acelorași activități opt ore, arată cercetarea „Utilizarea timpului”, realizată de Biroul Național de Statistică. Astfel, în timp ce interesul și pasiunea față de informația rapidă se transformă într-un drog pentru copii, părinții, profesorii, dar și specialiștii în bunele maniere și dicție atenționează care sunt riscurile în cazul ignorării acestei probleme.

De la dorința de informare la kitsch

„Pentru început, trebuie să fim conştienţi că orice abuz e dăunător. Abuzul de calculator, televizor, mâncare şi chiar sport, toate au consecinţe asupra psihicului şi fizicului unui copil”, punctează Diana Guja, autoarea blogului „Alo…BEBE! – despre maternitate altfel”. În același timp, Vera Nastasiu, trainer și consultant individual de dicție și arta vorbirii, este de părere că, deși acest fenomen a început de ceva vreme, el nu are doar efecte negative.

„Orizontul de cunoaștere și informația stocată online este foarte accesibilă. Dincolo de asta, efectul negativ pe care-l trezește online-ul este dependența psihică. La un moment dat, copilul nu mai caută ceva anume sau nu găsește ceva care să-i trezească interes și intră într-o stare de așteptare continuă”, explică Vera Nastasiu. Conform consultantului, așteptarea nu se mai materializează, pentru că materialele respective sunt net superioare nivelului lui, de cele mai multe ori. „Iar în consecință, copilul se obișnuiește cu kitsch-ul, cu tot felul de lucrușoare noi care îl fac să regreseze. Un copilaș ajunge să citească informații de can-can, lingvistic vorbind”, adaugă Vera Nastasiu.

În același timp, Dorina Arsene, expert în bunele maniere, opinează că timpul petrecut în fața calculatorului este foarte dăunător, mai ales pentru copii. „Este un fapt constatat și condamnat mai ales de profesori și părinți, pentru că ei știu că, din momentul în care copilul a fost molipsit de viciul calculatorului, cu greu îl mai putem dezobișnui”, adaugă Dorina. Lucru confirmat și de Marta Friptu, profesoară de limba română, care spune că „cel puțin 40 la sută din elevi care au acces la internet în timpul orelor, fac așa ca ora să se ducă de râpă. Chiar dacă nu au acces la internet, ei se joacă toată ziua”.

„Calculatorul devine cea mai bună dădacă”

Totuși, deși această problemă se răsfrânge asupra tuturor sferelor de activitate ale copiilor, aceasta ia naștere în familie. „Copilul care petrece mult timp online e lăsat să o facă. Motive sunt, de obicei, două: părinţii îşi doresc o seară liniştită sau sunt prea ocupaţi cu altceva. Astfel, calculatorul devine cea mai bună dădacă”, afirmă Diana Guja. În acest sens, Dorina Arsene, recomandă părinților să obișnuiască copiii cu lectura, să-i ducă la diferite centre de dezvoltare personală și să le ofere posibilitatea de a se afla printre copii. „Părinții, de fapt, nu urmăresc cu ce se ocupă copiii, ce citesc, în ce se joacă și, astfel, pierd din comunicarea cu copilul”, menționează aceasta.

Totodată, Vera Nastasiu atenționează că modul de exprimare a gândurilor este o mare problemă a generației care s-a născut în ultimii zece ani. „Ei nu mai comunică, sunt oameni închistați. Chiar la nivel nonverbal, dacă urmărim un copil care petrece mult timp online, vom observa sprâncene încruntate, privirea în jos, bărbia aplecată în piept. Starea aceasta de încordare, cauzată de așteptarea informației, îl face să nu mai comunice”, explică Vera Nastasiu. Mai mult decât atât, conform consultantului, după două-trei ore de internet, copilul este transpus într-o altă dimensiune, a unui om bătrân, care, la un moment dat, se gândește că lectura nu mai este o prioritate, decât la școală.

O metodă de rezolvare a problemei respective, abordată de către Diana Guja și fiica ei, este contracararea abuzurilor de orice natură prin regim, pe care învață să-l respecte împreună cu copilul. „Spun împreună, deoarece pentru mine, ca părinte, ideea de a avea puţină linişte, cât copilul e în faţa calculatorului, e foarte seducătoare. Aşadar, se stabileşte un regim în care timpul petrecut online este limitat și pe care ambele părţi trebuie să înveţe să-l respecte. Iar pentru asta e nevoie de răbdare, perseverenţă şi o rezervă bună de activităţi alternative pentru copii. Or, copiii preferă online-ul anume din cauza lipsei unei comunicări calitative cu părinţii”, explică Diana Guja.

Bătălia dintre internet și limba română

Timpul alocat calculatorului afectează și reușita elevilor la școală. „Mi-ar plăcea ca elevilor să li se interzică să aducă la școală tablete, acum cât încă nu este târziu. Altfel, vom ajunge să urmărim teze copiate de pe internet”, afirmă Vera Nastasiu. De cealaltă parte, profesoara Marta Friptu nu consideră că internetul are un impact atât de mare asupra copiilor, încât „limbajul online” să se transpună în viața reală, însă este de părere că la baza necunoașterii gramaticii limbii române se află lipsa interesului față de lectură și studii.

Efectul cititului se resimte cel mai puternic atunci când ții o carte în mână, iar acesta-și pierde din forță în fața calculatorului. „Avem biblioteci și cărți, dar nu avem oameni care ar fi interesați să le caute. Ne-am obișnuit să scriem pe online cu „sh”, „tz”, „a fos”, „tre” etc. Toate combinațiile acestea se întâmplă, fiindcă copilul nu mai știe că „tre”, de fapt, se scrie „trebuie”, cu un hiat la urmă. Atunci el zice „tre s mă duc” în loc de „trebuie să plec”. N-o să ajungem niciodată să vorbim frumos, dacă n-o să știm să articulăm un „ș” care trebuie să șuiere. Și atunci nu vom zice „și fași”, dar vom spune „ce faci”, accentuează Vera Nastasiu.

Astfel, Diana Guja recomandă ca, în cazurile mai extreme, în care copilul refuză categoric să respecte regimul stabilit de părinți, accesul la calculator trebuie îngrădit printr-o parolă sau trebuie dus de acasă. „La noi această problema s-a rezolvat mai simplu – în casă a devenit accesibil doar un singur calculator, care este întotdeauna ocupat de cineva din maturi. Astfel, copilul, fiind pus în faţă unei lipse, încearcă să umple acest spaţiu cu altceva”, adaugă Diana Guja.