Creștinii ortodocși de stil vechi îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei
Cu această ocazie, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Mitropolit Vladimir, la Catedrala Mitropolitană “Naşterea Domnului” din Chişinău au fost aduse spre închinare de la Schitul Sfântul Andrei (Sf. Munte Athos, Grecia) – Moaştele Sfântului Apostol Andrei cel Întâi Chemat (osul mâinii sfântului răspândind bună mireasmă), care se vor afla în incinta sfântului lăcaş până la sărbătoarea Nașterii după trup a Domnului nostru Iisus Hristos.
Potrivit tradițiilor creștine, Sfântul Andrei este unul dintre cei doisprezece Apostoli, care a fost ales să predice Evanghelia de însuşi Mântuitorul. Fiul unui pescar din Betsaida, localitate situată pe malul Lacului Genezaret, Andrei, împreună cu fratele său Petru a fost un ucenic al lui Ioan Botezătorul.
Fiind cel mai vârstnic dintre Apostoli, Sfântul Andrei se bucură de o cinstire deosebită pe teritoriul neamului românesc. După Înălţarea Domnului, Andrei a mers să predice Evanghelia, iar atunci când apostolii au tras la sorţi, Apostolului Andrei i-au revenit ţinuturile din jurul Mării Negre şi Mării Marmara, teritorii pe care în prezent se află Turcia, România şi Bulgaria.
Sfântul Apostol Andrei este cel care a propovăduit creștinismul anume pe teritoriile geto-dacice, locuite în prezent de români. De aceea, Sfântul Apostol Andrei este considerat încreştinătorul şi ocrotitorul neamului românesc. În acest sens, există numeroase mărturii, precum Peștera Sf. Apostol Andrei, Izvorul Sf. Apostol Andrei, colinde și cântece populare și multe alte dovezi.
În această zi, îşi sărbătoresc onomastica toți aceia care poartă numele Andrei sau nume derivate din acesta. Numele Andrei, vine din greacă şi înseamnă bărbăție, curaj, voință și neînfricare.
Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae şi se vor încheia de Bobotează.