CSI / Rusia

Criza ucraineană în IMAGINI și HĂRȚI

Ucraina a fost sfâșiată între est și vest după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991. Ucraineana este limba principală în regiunile vestice, unde predomină o aspirație pentru integrarea în UE. Cu toate acestea, limba rusă este predominantă în anumite părți de est și sud.

Protestele din 2013

Revoltați de faptul că autoritățile de la Kiev trec de partea Moscovei, oamenii ies în stradă la Kiev. Presa scria la vremea respectivă că este vorba despre 100.000 de persoane, ca în luna decembrie să iasă în stradă peste 800 de mii de oameni. Protestatarii ocupă primăria și Piața Independenței.

Protestele iau amploare

La mijlocul lunii ianuarie, Parlamentul adoptă legi restrictive anti-protest ca urmare a ciocnirilor. Protestatarii anti-Ianukovici iau cu asalt birourile guvernamentale regionale din vestul Ucrainei.

În data de 20 februarie 2014, vărsare de sânge ia amploare mult mai mult decât la începutul crizei. Cel puțin 88 de persoane au fost ucise în 48 de ore la Kiev și sute de răniți în urma ciocnirilor dintre protestatari și poliție, fiind înregistrate și o serie de lovituri din partea e lunetiștilor în uniformă. Președintele Ianukovici fuge, iar protestatarii preiau controlul asupra cladirilor guvernamentale.

Parlamentul a votat înlăturarea președintelui Ianukovici de la putere, stabilind alegeri în data de 25 mai. Berkut este acuzat de o serie de decese în rândul protestatarilor, este desființată. De asemenea, Parlamentul votează interzicerea declarării limbii rusă, a doua limbă de stat, declanșând un val de furie în regiunile vorbitoare de limbă rusă. În prezent limba rusă are statut de limbă a minorităților.

Crimeea

Pe 27-28 februarie, persoane înarmate pro-ruse ocupă clădirile cheie din capitala Crimeei, Simferopol. Majoritatea polulației, 2,3 milioane de locuitori din Crimeea se identifică ca etnici ruși și vorbesc limba rusă – o moștenire după implicarea Rusiei, timp de 200 de ani în regiune. Sevastopol din Crimeea este, de asemenea, baza istorică a Flotei Mării Negre rusești.

În câteva zile, Parlamentul din Crimeea votează să se adere la Rusia și solicită un referendum. Rusia recunoaște mai târziu că armata a ajutat insurgenții din Crimeea.

Orașe luate sub asediu de separatiști


Referendumuri în regiunile de Est

În data de 11 mai,separatiștii pro-ruși din Donețk și Luhansk declară independența regiunilor ca "republicile oamenilor" după referendumurile, care nu au fost recunoscute de către Kiev sau Occident. Concentrarea trupelor rusești la granița ruso-ucraineană, în aprilie, stârnea îngrijorarea unei alte posibile anexări.

Alegerile prezidențiale

Alegerile pentru un nou președinte în Ucraina au loc în data de 25 mai, fiind câtigate de magnatul PetroPoroşenko, cu afaceri importante în producţia de dulciuri, cu peste 55% din voturi, deși secții de votare nu au fost deschise în oraul Donețk și alte câteva localități.

La 20 iunie, președintele Poroșenko anunță un plan de pace ce conține 15 puncte și declară un armistițiu de o săptămână. Acesta este respectat câteva zile, până în momentul în care un elicopter militar este doborât în estul Ucrainei.

După o ofensivă guvernamentală, lansată, la 5 iulie rebelii abandonează fortărețele din partea de nord a regiunii Donețk și se retrag într-o zonă mai mică, în partea de sud.

Malaysia Airlines – tragedia din 17 iulie 2014

La 17 iulie un avion ce efctua cursa regulată Amsterdam – Kuala Lumpur, este doborât în apropiere de satul Grabove, pe teritoriul deținut de rebeli aproape de granița cu Rusia.

Avionul Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines prăbuşit pe 17 iulie în estul Ucrainei a fost doborât de insurgenţi proruşi cu un sistem de rachete sustras de la armata ucraineană, a stabilit Serviciul german de informaţii externe (Bundesnachrichtendienst – BND), conform publicaţiei Der Spiegel.

"Vicepremierul" autoproclamatei Republici Doneţk, Andrei Purghin, a respins duminică acuzaţiile Berlinului privind implicarea separatiştilor în doborârea avionului malaysian în estul Ucrainei, apreciind că afirmaţiile Germaniei sunt "aberante", relatează agenţia Interfax, în pagina electronică.

"Aceste acuzaţii sunt aberante, lipsite de sens. Pentru a folosi un sistem de rachete BUK sunt necesari specialişti de înaltă calificare. Nu avem astfel de persoane, toţi insurgenţii sunt oameni simpli, foşti mineri, nevoiţi să-şi apere pământul cu arma, fără a dispune de cunoştinţe privind folosirea sistemului BUK", a declarat Purghin.

În opinia liderului separatist, avionul malaysian a fost doborât de către militari ucraineni, iar raportul Serviciului german de informaţii externe (Bundesnachrichtendienst – BND) "nu conţine informaţii adevărate".

Încetarea focului

O încetare a focului a fost convenită la 5 septembrie între Ucraina și rebelii pro-ruși din est. Semnat la Minsk, Belarus, acesta este încălcat în doar patru zile, când erupe lupta acerbă pe aeroportul din Donețk.

Prăbușirea aeroportului din Donețk

În ianuarie 2015, luptele dintre armată și rebeli se intensifică în Donețk, precum și în regiunea Lugansk. Până la 19 septembrie, rebelii controlează o întindere de-a lungul frontierei rusești, până la coastă.

Bătălia pentru Aeroportul Donețk a avut loc în două etape:

Prima bătălie de la Aeroportul Donețk a fost un conflict între insurgenții separatiști asociați cu așa-zisa Republica Populară Donețk și forțele guvernamentale ucrainene. Conflictul a avut loc la Aeroportul Internațional Donețk la 26-27 mai 2014, ca parte a războiului din Donbas, care a început după revoluția ucraineană din 2014.

O a doua bătălie pentru acest aeroport a izbucnit la 28 septembrie 2014 și este în desfășurare. Conflictul s-a terminat la 27 mai cu victoria trupelor ucrainene care au păstrat controlul asupra aeroportului din Donețk.


Separtiștii continuă atacurile și în luna februarie. 

sursa: bbc.com

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *