Autoritatea creată este succesoarea în drepturi a fostei Comisii Naționale de Integritate cu anumite diferențe – cu un Consiliu de Integritate, fără autosesizare din materialele jurnaliste și un sistem electronic pentru declarații.

Reprezentanții Consiliului ANI urmează a fi desemnați în termen de o lună de la publicarea legii, iar Ministerul Justiției asigură semnarea sau, după caz, selecția lor. Fiecare membru al Consiliului ANI are un mandat de cinci ani, fără a putea fi desemnat consecutiv.
Consiliul va fi format din șapte membri, reprezentanți ai Parlamentului, Guvernului, Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și două persoane din partea societății civile.

Poate fi numită în funcția de membru al Consiliului persoana care este cetățean al Republicii Moldova, cu studii superioare, căreia îi lipsesc antecedente penale, nu este privată de dreptul ocupării anumitor funcții sau exercitării anumitor activități, nu încalcă regimul juridic al conflictelor de interese și al incompatibilităților, nu a fost supusă confiscării averii nejustificare, iar în ultimii doi ani nu a fost membru de partid.

Odată cu reformarea Comisiei Naționale de Integritate, s-au produs unele schimbări. Dacă înainte instituția putea să se autosesizeze din materialele de presă în privința persoanelor cu funcții publice, atunci după intrarea în vigoare a Legii integrității, autoritatea se va autosesiza în baza unor „informații publice”.

Astfel, potrivit Legii 132, „controlul din oficiu se inițiază la sesizarea președintelui ori a vicepreşedintelui Autorității sau a inspectorului de integritate. Controlul din oficiu este inițiat în cazul prevăzut la alin. (3), precum și în baza unor informații publice”. Mai mult, control din oficiu poate fi făcut și ca „urmare a publicațiilor din mass-media”, însă cea din urmă prevedere a fost propusă spre eliminare de către deputatul neafiliat Ștefan Creangă.

Sursa: CNI.md

Lilia Ioniță, juristă la Centrul de analiză și prevenire a corupției, spune că ceea ce este publicat în presă deja este o informație publică. „Cred că e o problemă de redactare. Pentru că odată ce a fost publicată undeva informația, este publică deja, nu este ascunsă, nu constituie un secret de stat sau comercial. Ai noștri când au elaborat Legea, s-au inspirat din norma respectivă din Legea României. Și dacă românii au operat cu informație publică, la noi s-a procedat la fel”, susține experta.

Mai mult, în categoria „informației publice” s-ar încadra și eventualele postări de pe rețelele de socializare. Jurista vede aceste informații ca pe o noțiune mai largă. „Autoritatea se poate autosesiza și din postările de pe Facebook, nu numai din presă. Dar rămâne la discreția autorității. CNI înainte avea discreția să se autosesizeze la unele materiale și la altele nu, pentru că nicăieri nu era scris că este obligatoriu să reacționeze. Deja depinde de modul în care ziariștii vor face presiune pe autoritate ca cea din urmă să declanșeze investigații”, susține Lilia Ioniță, juristă la Centrul de analiză și prevenire a corupției.

Autoritatea Națională de Integritate prevede și un Consiliu de Integritate. La votarea în primă lectură a Legii în acest consiliu se regăsea un jurnalist, ca apoi, în lectura finală, acesta să dispară, deputații excluzându-l din listă. Astfel, în locul jurnalistului s-a plasat încă un reprezentant al societății civile.

Propunerea acestei schimbări a venit de la deputatul neafiliat Anatolie Zagorodnâi – cel care a ajuns în vizorul CNI anterior datorită pozelor pe internet postate de fiica lui, aflându-se în diferite călătorii prin Thailanda, Monaco, Dubai, sau mai recent, deputatul a fost documentat după ce președintele PCRM a sugerat în plenul Parlamentului despre el că ar fi beneficiat de călătorii luxoase.

Iana Spinei, expertă anticorupție de la Transparency International-Moldova, este de părere că „chiar dacă Zagorodnâi a venit cu inițiativa, nu el hotărăște. În Parlament avem 101 deputați și dumnealor, dacă ar dori să fie deschiși, ar putea asigura cât mai multă transparență în activitatea acestui organ. Dar noi acum suntem un stat capturat și este foarte greu să se utilizeze acele instrumente care sunt prevăzute în această lege. Ele sunt bune pentru un stat cu adevărat democratic, pentru un stat în care există supremația legii. În condițiile noastre, pot fi utilizate pentru înlăturarea dușmanilor, oponenților politici, pentru compromiterea lor, pentru fabricarea dosarelor”, se arată indignată experta.
Specialista susține că ar fi fost foarte bine dacă s-ar fi păstrat formula inițială cu reprezentanți ai mass-mediei în Autoritatea Națională de Integritate. „Dar este o dorință de a îngusta transparența. Ceea ce s-a făcut pe ultima sută de metri arată că guvernanții nu sunt interesați să fie transparență în domeniu. Noi trebuie să ne așteptăm la surprize, că pe ultima sută de metri numaidecât se pun virgule, se pun niște prevederi foarte confuze care pot să îngrădească accesul sau de a împiedica buna funcționare a prevederilor legale”, zice reprezentanta Transparency International-Moldova.

Pe lângă noutatea „informației publice” și a unui Consiliu de Integritate în noua Lege, autoritatea, în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, va elabora și va pune în aplicare sistemul electronic de depunere a declarațiilor de avere și interese personale. Până la crearea sistemului electronic, autoritatea va proceda tradițional, adică va asigura recepționarea și concentrarea declarațiilor de avere și interese personale în scris.

Cu toate aceste schimbări, cetățenii văd activitatea fostei CNI nesatisfăcătoare. Chiar pe site-ul instituției se regăsește un gadget în care se face un sondaj. La întrebarea „cum apreciați activitatea CNI?” 635 de vizitatori, adică 76% au votat „nesatisfăcătoare”. Opțiunea „foarte bună” a fost votată de 78 de oameni, adică 9%. „Satisfăcătoare” constituie 8% din vizitatori și „bună” – 7%.