În nr. 3 din 2007 am descoperit un articol de al meu, intitulat „Magul de la Câmpina în umbra călăului”, reluat din „Literatura și Arta” din 1988. M-am gândit că pentru unii ar fi interesant să coboare în atmosfera acelor timpuri când începea să ia avânt mișcarea de eliberare națională, când Imperiul Sovietic era încă puternic, când nu toți aveau încă curajul să iasă „pe contrasens”.
Atunci, prin 1988, se făceau primele tentative de a scăpa de denumirile sovietice, comuniste, rusești. Rezistența era acerbă. Biblioteca Orășenească din Chișinău purta numele odiosului ideolog al lui Stalin, A. Jdanov. În acea atmosferă încărcată, am publicat în „Literatura și Arta” acest articol, cu acest titlu. Reproduc doar un scurt fragment: „Umbra şi duhul lui Stalin n-au dispărut odată cu dispariţia lui fizică. Acestea trăiesc şi prin „discipolii” lui, care îl slujesc cu credinţă şi după moarte. Oraşe, universităţi, biblioteci, vapoare, colhozuri, tipografii ş.a.m.d. poartă şi astăzi numele acestor „discipoli”. …Numele unui monstru stalinist, A. A. Jdanov, continuă să fie purtat şi astăzi de nenumărate instituţii, colhozuri, străzi, biblioteci…, inclusiv de Biblioteca Orăşenească din Chişinău. …Numele acestuia nu poate sta pe peretele aceleiaşi clădiri alături de numele şi chipul magului de la Câmpina – Bogdan Petriceicu Hasdeu. Nu poate, deoarece, dacă istoria i-ar fi întâlnit, Jdanov ar fi slobozit personal un glonte în fruntea luminoasă a marelui umanist! Iată de ce, de pe zidurile bibliotecii noastre trebuie să dispară acest nume.
În caz contrar, ce garanţie avem că nu vor apărea din nou jdanovii, vânând prin biblioteci „duşmani ai poporului?”.
În scurt timp după apariția acestui articol, autoritățile au schimbat numele bibliotecii din Jdanov în Bogdan Petriceicu Hasdeu. A fost una din primele noastre mici biruințe, dar una foarte importantă – Bogdan Petriceicu Hasdeu a revenit acasă…
