Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Iurie Chirinciuc, a fost plasat vineri, 28 aprilie în arest preventiv pentru 30 de zile. Decizia a fost luată de către magistraţii de la Judecătoria Buiucani, iar ministrul va fi deţinut în penitenciarul nr. 13 din Chişinău.
Ministrul şi otkatul
Totodată Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a venit cu o serie de precizări la dosarul de învinuire a funcţionarului, inclusiv cu imagini video filmate cu o cameră ascunsă în cabinetul ministrului.
În acestea apare ministrul discutând "cu declarantul în care îi oferă numar de telefon ale agenţilor economici cu care urmează să discute privind cedarea unui volum de lucrări din proiect" …"o discuţie dintre agenţii economici şi declarant despre cele 5 la sută ("otkat") şi "transmiterea unor sume de bani + discuţii cu privire la influenţarea unor judecători".
Din informaţiile CNA rezultă că suma "otkatului" era de 400.000 euro (circa 8,5 milioane lei).
În plus şeful Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, a explicat că oamenii legii îl au în vizor pe ministrul transporturilor, Iurie Chirinciuc, de mai mult timp, dar la un moment procurorii şi ofiţerii anticorupţie au constatat că echipamentul special de înregistrare montat în biroul demnitarului a dispărut, din care cauză au decis să acţioneze.
Potrivit lui Viorel Morari, în prezent dosarul pe numele ministrului transporturilor conţine trei capete de acuzare: corupere pasivă, abuzul de serviciu şi extragerea ilegală a resurselor minerale.
Morari a spus că la reţinere oficialului i-a fost înaintată învinuirea doar pe un singur capăt de acuzare, corupere pasivă.
„Primul capăt de acuzare, se referă la acţiuni de corupere pasivă întreprinse de către factorii din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, împreună cu alte persoane care desfăşoară activitate de antreprenoriat, pentru a determina unii agenţi economici să renunţe la contracte de subantrepriză, contra unor procente din valoarea contractului care urma a fi executat. În cazul ministrului era vorba de 5%, în cazul Agenţiei de Stat a Drumurilor – 1%”, a spus procurorul.
El a adăugat că procurorii vor cere şi cercetarea circumstanţelor sustragerii din minister a tehnicii speciale instalate anterior pentru investigarea cazului.
Ghimpu îşi apără subalternul
Publicarea secvenţelor video a venit ca o replică la declaraţiile liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, care şi-a apărat colegul, citind în faţa presei din ordonanţa de punere sub acuzare, publicată şi pe pagina web a partidului.
Mihai Ghimpu a declarat că "învinuirile ce i se aduc în mod oficial de către CNA ministrului Iurie Chirinciuc sunt de altă natură şi nu au nici o tangenţă cu circumstanţele expuse în comunicatul de presă al CNA şi ulterior preluate de mass media".
În acelaşi timp în documentul Procuraturii publicat de PL se face trimitere la ordinul 86/56 din 18.04.2016, pentru aprobarea Instrucţiunii cu privire la modul de utilizare a gropilor de împrumut. emis de Ministrul Transporturilor Iurie Chirinciuc şi contrasemnat de ministrul Mediului Valeriu Munteanu.
"Chirinciuc Iurie şi factori de decizie a Ministerului Mediului, folosindu-i-se de prevederile ordinului în cauză, telefonic şi personal influenţau factorii de decizie ai administraţiei publice locale de pe întreg teritoriu Republicii Moldova, pentru a facilita accesul agenţilor economici la extragerea ilicită de substanţe minerale utile (argilă), pentru construcţia, reparaţia, reabilitarea, modernizarea şi extinderea drumurilor publice … finanţate de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare", scris în ordonanţa semnată de procurorul Victoria Furtună (în document e scris eronat Victoria Furtină).
Groapa de împrumut şi ministrul Mediului
Potrivit procurului, documentul ar fi fost rodul unei "înţelegeri prealabile între Iurie Chirinciuc, factori de decizie din cadrul Ministerului Mediului şi persoane neidentificate, fiind emis fără expertiza juridică a Ministerului Justiţiei".
În acelaşi timp, încă anul 2015. Ministerul Mediului se opunea folosirii "gropilor de împrumut", de către autorităţişi companii din domeniul construcţiilor de drumuri.
"Noţiunea "groapă de împrumut" nu se regăseşte în legislaţia în domeniul folosirii raţionale şi protecţiei subsolului a Republicii Moldova", susţinea ministrul Valeriu Munteanu, într-un răspuns dat Administraţie de Stat a Drumurilor (ASD) pe 1 septembrie 2015.
Prin ordinul din 18.04.2016, semnat de Iurie Chirinciuc şi Valeriu Munteanu pentru aprobarea Instrucţiunii cu privire la modul de utilizare a gropilor de împrumut, se crea un cadru legal pentru utilizarea gropilor de împrumut, dar cu o serie de condiţii şi "doar pentru excavarea sedimentelor în scopul construcţiei, reparaţiei, reparaţiei capitale, reabilitarea, modernizarea şi extinderea drumurilor publice".
Documentul stabilea că dreptul de utilizare a gropilor de împrumut apare doar în baza "unui proiect tematic cu obiectivele de lucru clar stabilite în baza căruia este elaborat proiectul tehnic (tehnologic) de lucru".
La acestea se adăuga "avizul Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale privind lipsa sau existenţa zăcămintelor de substanţe minerale utile explorate", decizia Consiliului local cu privire la repartizarea
lotului de teren pentru proiectarea gropii de împrumut şi alte documente.
Beneficiarii gropilor de împrumut urmau să respecte o serie de cerinţe, inclusiv "să decoperteze stratul de sol fertil şi să-l păstreze în tot volumul iniţial în stare utilă pentru recultivarea gropii de împrumut".
Peste jumătate de an, pe 9 noiembrie 2016, cei doi miniştri abrogau ordinul cu pricina invocând prevederile "Legii privind actele normative ale Guvernului şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi HG cu privire la modul de efectuare a expertizei juridice şi înregistrării de stat a actelor normative departamentale".
Toate drumurile sunt construite sau reconstruite cu încălcarea legii?!
Valeriu Munteanu a declarat pentru Mold-street că în Republica Moldova lipseşte cadrul legal referitor la gropile de împrumut şi respectiv lutul era extras şi folosit ilegal la construcţia de drumuri, inclusiv şi în prezent.
"De exemplu la construcţia segmentului de cale ferată Cahul-Vulcăneşti s-a utilizat lut şi nici până acum gropile de unde s-a extras minereul nu au fost recultivate", a precizat Valeriu Munteanu.
Totodată el susţine că aceaşi încălcare se atestă şi la lucrările de reabilitare a drumurilor naţionale, pe banii alocaţi de instituţiile financiare internaţionale.
"Am făcut şi un demers la Procuratură pe toate gropile depistate. Totodată a apărut necesitatea de a reglementa domeniul şi nu am făcut altceva decât să preluăm cadrul normativ din România şi să îl înglobăm în Instrucţiunea aprobată prin acest ordin", a adăugat ministrul.
Potrivit oficialului în perioada de viaţă a Instrucţinii au fost depuse doar şase cereri de folosire a gropilor respective, dar nu a fost autorizată nici una.
"Ordinul a fost legal pe toată perioada de funcţionare şi el nu a fost anulat nici de Guvern şi nici de o instanţă", a precizat ministrul.
Prejudicii de milioane
Totodată el a precizat că toată argila folosită în 2016 pentru lucrările de construcţie a drumurilor a fost extrasă ilegal din gropi de împrumut, pentru că nimeni nu a avut autorizaţie.
"Aşa au făcut agenţii economici şi în 2008, şi în 2013. şi în 2014 şi în 2016. Au folosit aceste gropi pe propria răspundere. Pe fiecare caz depistat noi am calculat prejudiciul şi actele respective au fost înaintate spre plată agenţilor economici", a mai spus Valeriu Munteanu, ministrul mediului.
El adăugat că şi în 2017, la lucrări este folosit lut extras din gropi ilegale, dar că nu este la curent dacă s-au pornit şi dosare penale.
Abia acum şi la Guvern şi Parlament există proiecte de lege care ar oferi cadrul legal pentru exploatarea aşa-ziselor gropi de împrumut.
De notat că în anii 2007-2009, ministru al Transporturilor a fost Vasile Ursu, în anii 2009-2013- Anatol Şalaru, în anii 2013-2015 – Vasile Botnari şi din 2015 până în prezent Iurie Chirinciuc.
