Organele de control al calităţii produselor depistează însă regulat că producătorii de cvas vândut în stradă nu respectă condiţiile igienice şi oferă un produs periculos pentru sănătatea populaţiei.
Pe 10 iulie a.c., inspectorii Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor (APC) au efectuat un control la întreprinderea „Timofei Moroz” din or. Călăraşi. Agentul economic producea şi propunea spre comercializare cvas din pâine pe piaţa internă în locuri autorizate. Producătorul deţinea autorizaţia sanitară de funcţionare şi certificatul igienic, eliberate de Centrul de Sănătate Publică Călăraşi. În momentul controlului, la întreprindere se aflau 700 litri de cvas. Din lotul menţionat au fost prelevate mostre, care ulterior au fost plasate în laboratorul Institutului Naţional de Standardizare şi Metrologie (INSM). În urma testelor, experţii au depistat prezenţa bacteriei coliforme în băutură, iar gustul, culoarea şi mirosul cvasului comercializat erau departe de a fi proaspete. Drept urmare, APC a interzis întreprinderii „Timofei Moroz” să mai producă cvas.
Nu numai consumatorii din orăşelele republicii sunt expuşi riscului de intoxicaţie, dacă îşi potolesc setea cu cvas de la tarabă. Potrivit datelor Centrului de Sănătate Publică, în Chişinău activează 10 agenţi economici care deţin în total 315 tarabe de comercializare a cvasului. În perioada 1-5 iulie au fost evaluate 93 de tarabe cu prelevarea probelor de cvas pentru investigaţii de laborator cu scopul aprecierii inofensivităţii lui. În total, s-au prelevat 123 de probe de cvas. Din ele, în 7 probe s-au depistat bacterii coliforme în 0,1cm/3, cantitate de produs în care microorganismele menţionate nu se admit, iar în 6 probe a fost stabilită aciditate scăzută, ceea ce denotă încălcarea cerinţelor sanitaro-igienice în procesul de producere, transportare şi comercializare a cvasului.
Totodată, la 16 tarabe a 8 agenţi economici lipseau documentele de însoţire pentru achiziţionarea şi comercializarea cvasului în Chişinău.
Recent, Direcţia antifraudă fiscală a Inspectoratului Fiscal a depistat 7 tone de cvas fără acte de provenienţă în încăperile secţiei de producere a întreprinderii „Covcom-Comerţ”, care deţine în Chişinău 82 de puncte de comercializare a cvasului. Totodată, ofiţerii Direcţiei investigarea fraudelor a MAI au identificat 3 vase cu volumul de 5.000 litri fiecare, în două dintre care se afla apă potabilă de robinet, iar în al treilea vas erau 2.500 litri de soluţie diluată din zahăr topit, de o culoare brună, asemănătoare cu cea a cvasului. Tot aici au fost depistate 3 cutii de drojdii de producţie ucraineană, 30 de saci a câte 50 kg fiecare de zahăr. Materia primă era folosită pentru producerea cvasului ce se vindea în Chişinău. În urma verificării tarabelor „Covcom-Comerţ” din cele cinci sectoare ale municipiului, organele de control au constatat că acestea se menţin într-o stare sanitară deplorabilă, nu dispun de agent frigorific pentru menţinerea temperaturii +4C0 care e necesară pentru comercializarea cvasului, iar pe butoaie lipsesc etichetele cu informaţia despre producător, data fabricării şi termenul de valabilitate. Mai mult decât atât, în urma testelor de laborator au fost depistate bacterii coliforme în cvasul vândut de „Covcom-Comerţ”. De asemenea, vânzătorii nu erau asiguraţi cu echipament de protecţie şi nu au putut prezenta la cererea organelor fişele medicale.
De remarcat că, anterior, „Covcom-Comerţ” a fost sancţionat de Inspectoratul Fiscal cu amenzi de 664 mii lei pentru încălcarea legislaţiei fiscale. Ca urmare a încălcărilor depistate, Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Centrul de Sănătate Publică au emis hotărâri de suspendare a activităţii celor 82 de tarabe, iar directorul companiei s-a ales cu un proces-verbal de contravenţie administrativă.
Cei care nu pot rezista tentaţiei de a savura un pahar de cvas cumpărat în stradă, riscă să aibă intoxicaţii şi diverse infecţii gastrointestinale. Şeful Secţiei siguranţa alimentelor din cadrul Centrului de Sănătate Publică, Ludmila Antohi, atenţionează că, din punct de vedere epidemiologic, cele mai periculoase sunt produsele expuse factorilor externi. Cu alte cuvinte, produsele vândute în stradă. „În acest caz, intervine factorul uman, persoana care comercializează. Dacă vânzătorii nu respectă igiena personală, produsele pot fi infectate”, atenţionează specialista. În acelaşi timp, ea menţionează că, deşi controalele se efectuează printre tarabele din municipiu, până acum nu a fost depistat cvas îmbuteliat în sticle necalitativ care s-ar vinde în magazine. „Îmbutelierea cvasului în sticle sau PET-uri se desfăşoară automat pe linia de producere. În acest caz, se recurge la capsarea ermetică, ceea ce împiedică contaminarea sau pierderea calităţii produsului îmbuteliat. Cvasul îmbuteliat ajunge pe rafturile magazinelor, iar consumatorul îl cumpără fără a apela la intermediari”, a precizat Ludmila Antohi.
