Faptul că respectivele calități s-au „pierdut” din indiferența autorităților și a proprietarilor acelor clădiri, se pare că nu contează absolut deloc. Dacă s-a lăsat intenționat să continue procesul de degradare a „fostelor” monumente, iarăși, nu contează. N-are importanță nici faptul că legislația în vigoare nu a fost aplicată, proprietarii nu au fost sancționați, iar autoritățile locale s-au autosesizat doar în momentul în care clădirile și-ar fi pierdut calitățile de monument.
Dacă ar fi știut societatea civilă că e atât de simplu să ștergi Istoria (!) din registre și legislație, probabil ar fi vandalizat fiecare bust și statuie comunistă din țară. Dar oare dacă îi rupi nasul monumentului lui Lenin de la MOLDEXPO, acesta va fi dus la gunoi? Sau vândut ca o bucată ordinară de granit? Nu, fiindcă nimeni, de fapt, nu mai are nevoie de el. În schimb, de acele monumente care au fost scoase din Registru au nevoie mulți. Și nu e neapărat vorba de clădirea în sine, ci de locația perfectă pentru un sediu bengos în centrul capitalei.
Așa, treptat, Chișinăul pierde tot mai multe șanse de a avea un centru istoric veritabil. Aproape 200 de monumente istorice de categorie locală au fost demolate sau modificate de către proprietari timp de 20 de ani. Jumătate – șterse de pe fața pământului, jumătate – transformate după bunul plac al „marilor” specialiști în urbanism și arhitectură din Republica Moldova. Dar să nu ne facem griji pentru proprietarii acestor monumente sau pentru stat. Nimeni nu a fost sancționat pe măsura pagubelor aduse patrimoniului național. Ba mai mult, proprietarii continuă să utilizeze acele clădiri și să facă bani în incinta acestora, sau planifică s-o facă. Nici statul n-o duce rău.
În același timp, până și Codul Penal este destul de blând cu distrugătorii monumentelor de istorie şi cultură. Conform acestuia, deteriorarea intenţionată a patrimoniului de către o persoană fizică se pedepseşte cu amendă în mărime de la o mie de lei la șase mii de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore. O persoană juridică ar fi nevoită să achite amendă de la șase la zece mii de lei. Dar ce-s banii ăștia pentru cei care au bani să ridice o nouă clădire cu cel puțin cinci etaje?
Așadar, în loc să fie deposedați de orice drept asupra monumentului istoric deteriorat, în loc să fie, ulterior, restaurat integral monumentul, tot ce consideră consiliul municipal potrivit în această situație este să taie din listă niște adrese. Ce poate fi mai simplu?
În așa fel, cu tot cu menționarea obligaţiei proprietarului și a autorităţilor centrale sau locale de a conserva imobilul cu valoare arhitecturală, Registrul a fost aprobat, cu tot cu avizul negativ din partea Ministerului Culturii. Pentru modificarea acestuia s-a cheltuit aproximativ un milion jumătate de lei. Noua listă de monumente include 452 de clădiri din capitală.
Iată câteva dintre fostele monumente:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
