Totodată, el dă asigurări că e în interesul nemijlocit al României ca Republica Moldova să se înscrie într-un curs european ireversibil, însă recunoaște că ritmul reformelor este lent. În viziunea diplomatului român, principala problemă a statului nostru e lipsa de încredere a cetățenilor față de autorități. Pe lângă problemele privind redobândirea cetățeniei și deficitul de carte românească în bibliotecile moldovenești, l-am întrebat și despre cum își petrece timpul liber, dar și ce bucate tradiționale preferă. 

– Am văzut că în incinta ambasadei aveți și o pisică. Cum reacționează oaspeții când văd că felina asistă la unele ședințe sau întâlniri?
– Da, noi suntem o ambasadă „pet friendly” (n.red.: prietenoasă cu animalele de companie). Printre cei care lucrează aici sunt mulți iubitori de animale și e ceva absolut normal. Prezența pisicii nu pare să-i deranjeze pe oaspeți, iar multora chiar le place. (râde)

„Acum 26 de ani, cetățenii Republicii Moldova trăiau mai bine decât cei din România”

– Vorbind despre ajutorul constant pe care îl oferă România cetățenilor Republicii Moldova, aveți statistici și cifre exacte care ar demonstra ce sectoare beneficiază de cel mai mult suport?
– Angajamentul profund al Guvernului României a rămas la cote înalte, indiferent de culoarea politică, care a ajuns la putere în ultimii ani. Există un acord de ajutor nerambursabil între România și Republica Moldova de 100 milioane de euro. Până acum, din acordul respectiv au fost cheltuite peste 30 de milioane, iar o parte din banii respectivi s-au dus pentru reconstrucția satului Cotul Morii, afectat de inundații. Totodată, în 2014, din aceeași sumă au fost procurate 100 de microbuze școlare. Acum avem pregătită încă o donație, deja de 96 de microbuze la fel pentru elevi. Tot din acele fonduri au fost oferiți bani pentru reconstrucția grădinițelor. Peste 900 de instituții preșcolare vor ajunge să fie renovate din banii alocați de Guvernul României, iar peste 800 dintre ele au fost deja date în exploatare. Republica Moldova are prioritate în ceea ce privește fondurile pe care le alocă România pentru dezvoltare. Toți trebuie să știe că ajutoarele noastre sunt destinate tuturor cetățenilor care trăiesc aici, indiferent de etnia sau limba pe care o vorbesc. Se întâmplă ca primarii din unele localități să-și asume toate meritele. Cred că ar fi corect ca ei să anunțe că ajutoarele vin din partea Uniunii Europene și a partenerilor de dezvoltare.

– Un lucru mi se pare extrem de curios și paradoxal. România continuă să ajute Republica Moldova în contextul în care și peste Prut sunt multe probleme: sate fără infrastructură, școli fără autobuze, microbuze și alte instituții nereparate de mai multe decenii…
– În primul rând, suntem vecini. În al doilea rând avem aceeași limbă, aceeași istorie și aceleași tradiții. Este în interesul nemijlocit al României ca Republica Moldova să se înscrie pe un curs european ireversibil. Asta aduce după sine securitate, stabilitate și prosperitate pentru toți cetățenii. Dorim ca lucrurile aici să se îndrepte într-o direcție corectă. În acest sens, avem exemplul României. Cu 26 de ani în urmă produsul intern brut per capita în Republica Moldova era mai mare decât în România. Cu alte cuvinte, cu 26 de ani în urmă, cetățenii din Republica Moldova trăiau mai bine decât cei din România, iar în prezent aceste date statistice sunt de circa șase ori mai mari în favoarea noastră.

La acest rezultat au contribuit mai multe lucruri care s-au completat reciproc. Am avut o direcție strategică clară pe care România a urmărit-o. Ne-am dorit să ne integrăm în Uniunea Europeană și în NATO. Am știut foarte clar că trebuie să mergem către Vest. Totodată, am înțeles care este rolul și locul nostru în regiune privind apartenența geopolitică. Pe lângă aceasta, parcursul european a presupus parcurgerea unui șir lung de reforme dureroase, care au fost susținute de cetățenii români și au fost implementate de autorități. Rezultatele se văd în datele statistice de acum. De șapte ani România are o creștere economică stabilă, poate una dintre cele mai mari dintre statele europene. Șomajul la noi este la cote relativ mici și reprezintă 5,3 la sută – o cifră acceptabilă. Numărul investițiilor străine în economia română a crescut și crește în continuare. Pe acest fond, nivelul de trai și bunăstarea oamenilor s-au îmbunătățit. La fel, s-a majorat și salariul minim pe economie.

„E firesc ca toți cetățenii să-și dorească un ritm mai rapid de schimbare”

– Spuneți că România susține parcursul european al Republicii Moldova, dar cum credeți, autoritățile noastre sunt pe calea cea dreaptă?
– Noi trebuie să ascultăm declarațiile oficiale ale Parlamentului și ale Guvernului de aici. Domnul Pavel Filip, primul ministru al Republicii Moldova, a spus că până la finalul anului 2018 dorește să înscrie statul pe un parcurs european ireversibil. Atâta vreme cât Republica Moldova va rămâne înscrisă pe un parcurs democratic și cât statul de drept va fi respectat, nu văd motive pentru care angajamentul României aici să se diminueze.

– Dacă în Republica Moldova ar funcționa statul de drept, mulți dintre cei care sunt în prezent la guvernare ar trebui, de fapt, să fie după gratii pentru că o bună parte figurează în dosare de corupție. Acest lucru însă nu se întâmplă. Avem declarații, dar nu se face nimic la modul practic pentru reformarea justiției și apropierea de valorile europene.
– Romanul „Moromeții” al lui Marin Preda se încheie cu sintagma: „timpul nu mai avea răbdare”. E firesc ca cetățenii să-și dorească un ritm mai rapid de schimbare. Toți vrem să trăim bine pe termen scurt, pentru că pe termen lung cu siguranță vom fi morți. Timpul curge în defavoarea noastră. Asta pe deoparte. Pe de altă parte, depinde cât de multă încredere ai în sistem. Cred că principala problemă în Republica Moldova nu este neapărat ritmul încet al reformelor, ci mai degrabă lipsa de încredere a cetățenilor în autorități. Societatea este polarizată pe criterii de natură etnică: suntem români, suntem moldoveni, suntem ruși sau suntem ucraineni? Dacă te uiți la ceea ce se întâmplă, practic fiecare cetățean își are dreptatea sa. Un exemplu ar fi, totuși, dinamica reformelor din justiție.

– Putem oare numi reforme ceea ce se petrece în prezent în justiția moldovenească?
– Sunt, totuși, niște pași care au fost făcuți. Pași pe care trebuie să-i recunoaștem și să-i apreciem. Dacă e să comparăm situația cu doi ani în urmă și cea de astăzi, veți vedea, totuși, niște evoluții. Rezultate bune înseamnă inclusiv cazuri când înalți demnitari au ajuns pe mâna organelor de drept.

– În opinia dumneavoastră, reținerile unor funcționari publici de rang înalt înseamnă reforma justiției?
– Trebuie să începi de undeva. Dacă vei rămâne prizonierul unor idei, stai, nu fac pasul acesta, pentru că e comandă politică, sau nu ating partidul Y, pentru că susține persoana Z, atunci nu vei putea face pași înainte. În România lupta împotriva corupției este, în primul rând, susținută de cetățeni. Oamenii de rând doresc să trăiască o viață mai bună într-un mediu sănătos. Nu există nicio țară în lume în care să poți spune că nivelul de corupție este zero. Diferența însă este dată de modul în care instituțiile statului sunt suficient de puternice pentru a acționa atunci când apar semnale care încearcă să contamineze funcționarea eficientă a lucrurilor. Ca să lupți împotriva acestui fenomen, e nevoie să tai la un moment dat și o tumoare, care dacă nu o tai la timpul potrivit există pericolul să se extindă în tot organismul.

„Înfrățirile nu trebuie făcute doar pentru bifă”

– Parlamentul Republicii Moldova a adoptat recent o lege prin care a declarat construcția Gazoductului pe segmentul Ungheni-Chișinău drept obiectiv de utilitate publică. Când statul nostru ar putea avea asigurată această alternativă pentru energia electrică?
– Până acum și partea română, și cea moldovenească s-au încadrat în parametri conveniți. Acest proiect este important pentru că va contribui la asigurarea securității energetice pentru Republica Moldova. Pe lângă alternativa gazului primit în prezent din Est, asta va reprezenta și o oportunitate pentru ca Republica Moldova să se racordeze ireversibil la piața din Vest. Este un proiect care va permite autorităților de la Chișinău să ia niște decizii în folosul cetățenilor.

– Mai sunt și alte proiecte comune care în ultimul timp prind viață. Mă refer la înfrățirile între localitățile din România cu cele din Republica Moldova. Cât de importante sunt acestea pentru cetățeni?
– Încurajăm acest proces. Este extrem de important ca autoritățile de pe ambele maluri ale Prutului să utilizeze acest instrument deosebit de util „numit înfrățirea instituțională”, însă nu ar trebui s-o facă doar pentru bifă, ci ca un instrument pentru ca cetățenii să beneficieze de anumite oportunități: proiecte locale de infrastructură, schimb de experiență, participări la programe de odihnă. Înfrățirile permit autorităților române să finanțeze direct localitățile din Republica Moldova. I-aș încuraja pe toți să se uite cu mare atenție și să încerce să rezolve niște nevoi la nivel local.

– Unii cetățeni moldoveni, care și-au redobândit cetățenia românească fiind minori, acum se confruntă cu probleme privind prelungirea pașaportului. Ce se întâmplă și care sunt, de fapt, motivele acestor cazuri, apărute cumva din senin?
– Procesul de redobândire a cetățeniei românești se derulează în deplină conformitate cu legile existente. Cunoaștem situațiile, multe dintre ele dramatice, ale unor cetățeni care au constatat că după ce au beneficiat de pașaport românesc, nu mai pot să-l prelungească. Se caută rezolvarea problemei printr-o măsură legislativă. Atunci când copiii respectivi au fost trecuți în certificatul de redobândire a cetățeniei a unuia dintre părinți poate nu au fost întreprinse toate condițiile, care erau prevăzute în lege. Situația este una extrem de delicată. Soluțiile ar putea fi ori completarea legii, ori ca cei care sunt în astfel de situație să depună personal dosarul de redobândire a cetățeniei române.

„E nevoie de carte românească, dar e nevoie și de cititori”

– În multe dintre bibliotecile din Republica Moldova este încă multă literatură scrisă în chirilică și destul de multă în rusă. Cărți în română sunt destul de puține. Recent ați donat cărți la Penitenciarul Pruncul – dar cât de importantă și necesară este literatura românească pentru restul cetățenilor?
– În 2010, România a donat Republicii Moldova un milion de cărți. Știu că în continuare este nevoie de carte românească aici, dar în același timp e nevoie și de cititori. Dacă avem sate depopulate și noi mergem cu carte română acolo, m-aș întreba care ar fi eficiența unui astfel de program. Mai degrabă ar trebui să ne gândim la posibilități prin care cartea românească să ajungă la cititorii săi. În momentul de față trebuie să fim atenți și la mijloacele tehnice pe care le avem la îndemână. Multe cărți în română pot fi descărcate de pe internet.

– În Republica Moldova mereu există o dispută între cei care susțin că vorbesc limba română și cei care susțin că vorbesc așa-numita limbă moldovenească. Cum se vede această polemică peste Prut?
– Pe malul drept al Prutului nu există o asemenea problemă. Trebuie să ne aducem aminte de o decizie, relativ recentă, a Curții Constituționale (CC) a Republicii Moldova care a încercat, pe înțelesul tuturor, să pună punct acestei dispute. În Declarația de Independență a Republicii Moldova este menționat în mod clar că limba vorbită este română. CC a venit cu aceeași concluzie.

Rectorii moldoveni, nemulțumiți că absolvenții pleacă la studii în România

– România oferă mii de burse pentru elevii și studenții de la noi, iar rectorii universităților din Republica Moldova se plâng că românii le iau potențialii studenți și că burse sunt prea multe. Ce credeți despre asta?
– Eu cred că aceste burse sunt oferite în baza unui acord de cooperare care a fost semnat între instituțiile de resort din ambele state. Atenție, nu doar Guvernul României oferă burse pentru studenții din Republica Moldova, dar și invers! Mai există programe de extensie universitară, unde profesorii de peste Prut vin aici ca să predea anumite materii. Rectorilor moldoveni le-aș spune că și studenții din România pleacă la studii în străinătate. Este o realitate pe care trebuie s-o recunoaștem. În lumea de astăzi mobilitatea e un drept al fiecăruia. Este greu sau chiar imposibil să legi pe cineva de glie. E responsabilitatea fiecărei instituții de învățământ să-și sporească calitatea actului de studii, astfel, ca prin ceea ce predau să reușească să atragă resurse umane de calitate. Este o provocare pe care o au și universitățile din România.

– În ultima perioadă, Europa este cuprinsă de o serie de atacuri teroriste. În opinia dumneavoastră, ce se petrece și care sunt cauzele acestor omoruri în masă a unor oameni nevinovați?
– Cauzele sunt multiple, inclusiv de natură politică și socială. Terorismul este o formă de manifestare a unor expresii extremiste. Mai devreme sau mai târziu, acest fenomen ne va afecta pe toți. România este stat membru al NATO, al Uniunii Europene și soldații noștri participă la misiuni externe privind lupta împotriva terorismului. Chiar dacă această realitate se manifestă mai mult în anumite state occidentale, nu cred că România își poate permite luxul să stea liniștită. Fenomenul radicalizării a fost posibil și datorită progresului tehnologic deosebit. Ne bucurăm cu toții că avem acces la internet practic de oriunde în lume, dar în același timp să nu uităm că unii nu caută numai lucruri bune acolo. Prin mijloace moderne de comunicare, unii au ajuns să acționeze împotriva umanității, într-o manieră brutală, în numele unei religii. Gesturile respective trebuie să fie condamnate de absolut toate statele. Acestea reprezintă excepții împotriva cărora trebuie să acționăm toți. Dorim să ne plimbăm pe stradă fără să ne fie frică de faptul că va veni un nebun, care în numele lui Dumnezeu, va atenta asupra vieții noastre.

„Îngrijorător mi se pare fenomenul știrilor false”

– Noi avem foarte multă propagandă la posturile TV retransmise din Rusia. Care, în opinia dumneavoastră, ar fi cele mai eficiente metode de luptă împotriva acestui fenomen?
– Cred că este o realitate pe care autoritățile trebuie s-o gestioneze. Astfel de propagandă nu este specifică doar pentru Republica Moldova, ci este prezentă și în alte state occidentale. Îngrijorător mi se pare fenomenul știrilor false, care de multe ori joacă un rol determinant în societate, iar practica respectivă trebuie stârpită. Îmi spunea recent un înalt demnitar de aici că Republica Moldova, sub aspect geografic este mică, dar sub aspectul problemelor, cu care se confruntă, este uriașă.

– Spațiul informațional comun România – Republica Moldova, proiect al Direcției pentru Românii de Pretutindeni, prevede finanțarea instituțiilor de presă ce promovează valorile românești, va rămâne o prioritate acest domeniu pentru autoritățile de la București?
– Proiectul ca atare a fost preluat de nou-înființatul Minister pentru Românii de Pretutindeni. Este firesc să avem un spațiu informațional comun, atâta timp cât vorbim aceeași limbă. Depinde foarte mult de autoritățile de pe cele două maluri ale Prutului să ajungă la un numitor comun. O importanță mare au și instituțiile de presă din ambele state care trebuie să-și întărească această colaborare. Mass-media moldovenești trebuie să realizeze că potențialul economic este uriaș. Operând în același spațiu informațional comun, practic va fi deschis accesul spre o piață de publicitate foarte mare.

„Zeama moldovenească este fenomenală”

– Ați venit aici împreună cu familia. Ce ocupații aveți în timpul liber?
– Încercăm să fim destul de activi. Umplem timpul atât cu participări la evenimente culturale, care nu sunt puține, și de asemenea încercăm să facem excursii la diverse obiective turistice din republică. Mergem la sport. În posturile anterioare jucam tenis de câmp, dar acum încă nu mi-am găsit aici un partener. (râde)

– Spuneți că vizitați diferite obiective turistice. Unde ați fost și ce anume v-a plăcut?
– Am vizitat de mai multe ori Orheiul Vechi și, dacă am revenit acolo de fiecare dată cu plăcere, cu adevărat am avut un motiv. Ultima dată am fost impresionat de Festivalul „descOPERĂ”, care a combinat într-un mod original frumusețea naturii cu spectacole de muzică clasică. Mi s-a părut minunat să asculți operele clasicilor muzicii universale într-un mediu natural, acompaniat inclusiv de păsări și de bătaia vântului.

– Ați fost prin satele Republicii Moldova și ați văzut cum trăiesc oamenii acolo. Care sunt condițiile și oportunitățile pentru ei?
– Aici satele sunt în continuare frumoase, dar cred că fenomenele care se întâmplă spun ceva despre situația în care se află Republica Moldova. Sunt multe case de vânzare sau unele aproape părăsite, asta înseamnă că oamenii pleacă sau deja au plecat, cred eu, în primul rând, dintr-un motiv de natură economică. Oamenii totdeauna încearcă să-și găsească un trai mai bun, iar în altă parte sunt mai multe oportunități. Aici s-a mai păstrat frumusețea tradițională a locuințelor țărănești. De multe ori, turiștii străini caută tocmai acest stil tradițional de viață.

– Ce vă place să mâncați de când sunteți în Republica Moldova?
– Sunt multe bucate care-mi plac aici: ciorbele, borșul și în special celebra zeamă, care este fenomenală în Republica Moldova. Prefer mult compoturile și învârtitele cu vișină sau caise, care sunt niște delicatese. De fiecare dată, însă, încerc să păstrez o măsură, că dacă mi-aș da curs tuturor poftelor, cred c-ar trebui să stau zilnic la sală.