Fără acest document nu poate fi reluate procedurile de aplicare şi obţinere a accesului la banii din acest credit.

O nouă amânare

Motivul principal al amânării este faptul că documentul nu a trecut expertiza anticorupţie a Centrului Naţional Anticorupţie.

„Noi am primit documentul pentru expertiză abia pe 12 septembrie şi termenul normal pentru a efectua o expertiză şi de a da un aviz la el este de 10 zile", a declarat în cadrul şedinţei de Guvern, Cristina Ţărnă, director-adjunct al CNA.

În acelaşi timp Octavian Armaşu, ministrul Finanţelor a susţinut că astfel de documente sunt de regulă aprobate de către ministere şi doar în acest caz, instituţia pe care o conduce a acceptat doleanţele Ministerului Economiei şi a Ministerului Agriculturii de a examina şi aproba Manualul în cadrul unei şedinţe de Guvern.

Curios este că proiectul de hotârâre de Guvern a fost plasat pentru avize şi discuţii publice pe pagina particip.gov.md şi pe pagina Ministerului Finanţelor încă pe 4 august 2016 şi instituţiile publice au avut timp berechet că să-l examineze şi să dea un aviz. Respectiv chestia cu avizul CNA pare a fi mai degrabă un joc de culise.

Or, deja de doi ani şi ceva în jurul acestui credut se duc lupte crâncene, iar în consecinţă din cele 100 de milioane de euro, la ţărani nu au ajuns nici 2% din resurse.

Polonezii vor lua 0,15%, „băncile noastre" ­3,5%

Cât despre document, apoi Ministrul Armaşu a precizat că acesta prevede că banii vor fi acordaţi prin intermediul instituţiilor financiare participante (IFP), adică bănci.

„Sunt 4-5 bănci care corespund cerinţelor impuse în Manual. Activează cu succes, dispun de un management de calitate, obţin profit anual, corespund normativelor prudenţiale şi cerinţelor stabilite de Banca Naţională, au o cotă a creditelor neperformante din portofoliu care să nu depăşească media pe sistemul bancar", a precizat Octavian Armaşu.

Ministrul a spus că marja maximă a dobânzii anuale va fi de 3,5%. „Astfel rata maximă a dobânzii anuale va fi de cel mult 3,65% pentru beneficiarii finali ai banilor din acest credit, dar unele bănci sunt gata să ofere credite la rate mai mici" a mai adăugat Armaşu.

De notat că dobânda impusă de Guvernul Poloniei este de 0,15%. Altfel spus băncile noastre vor putea adăuga alte 3,5 puncte procentuale, ca dobândă şi marjă de risc.

Documentul stabileşte condiţiile principale şi termenii de creditare, criteriile de corespundere cerinţelor pentru instituţiile financiare participante şi beneficiarii finali ai proiectelor investiţionale din domeniul agriculturii, prelucrării producţiei alimentare, industriei, infrastructurii adiacente.

Este prevăzut că beneficiarii vor putea beneficia de creditul polonez pe un termen de 12 ani, cu vacanţă a plăţilor de 5 ani. Suma minimă a unui contract pentru un beneficiar va fi de 500.000 de euro.Costul mărfurilor şi serviciiilor de origine poloneză trebuie să fie în cadrul contractului de cel puţin 60%.

Doar două din 100 de milioane

Din 14 mai 2014 (momentul semnării de către premierii Republicii Moldova şi Poloniei a acordului de credit) şi până în iunie 2016 au fost aprobate doar două proiecte în valoare de două milioane de euro.

Altfel spus au fost accesate doar 2% din mijloacele prevăzute. Acum proiectul este suspendat şi autorităţile speră că în următoarele luni Guvernul Poloniei va extinde termenele de de implementare a acestui, care au fost prevăzute pentru doi ani.

Creditul acordat de Polonia este unul tehnic şi ca să beneficieze de această asistenţă, antreprenorii din Moldova urmau să aibă contracte de colaborare cu agenţi economici din Polonia, dar fără implicarea sectorului bancar.

sursa: moldstreet.md