Dacă simțeam că am aptitudini de diplomat, mă făceam politician; dacă simțeam că sunt un bun organizator, mă făceam afacerist; dacă aveam un creier mai predispus pentru științele reale mă făceam inginer, arhitect sau economist. Nu am aceste aptitudini, în schimb, am o dragoste aparte față de literatură și o capacitate de a înșira cuvintele pe foaie. Așa că am ales să fiu ziarist, iar ca ziarist, nu mă văd obligat să dau soluții, ci mai degrabă să atenționez societatea asupra problemelor cu care se confruntă.
Să revenim la vorba lui Muruianu care i-a supărat foc pe reprezentanții ziaristicii moldovenești numindu-i câini turbați. Am mai scris că nu ar trebui să ne supărăm pe faptul că am fost numiți câini turbați. Pentru că așa și trebuie să fim, niște câini turbați care latră cu spume la gură la toate nedreptățile societății. Câinii nu oferă soluții, ei doar latră ca să trezească stăpânul, la fel cum ziariștii nu oferă soluții, ci bat alarma ca să trezească rațiunea societății.
Din păcate, avem puțini câini turbați în presa moldovenească. În schimb, avem o droaie de căței cu zgărzi aurite la gât și cu emblema stăpânului arsă pe spinare. Și uite că acești căței hămăie nu din proprie voință, ci doar la comanda stăpânului. Mai grav este că acești căței uită de faptul că sunt ziariști și încep să facă politică, economie, juridică, istorie… orice, numai nu ziaristică. Spuneam într-un articol mai vechi că toate problemele moldovenilor se trag de la un singur lucru: necorespunderea omului cu locul. Cum să nu avem probleme dacă criminalii devin deputați, comuniștii activează în calitate de preoți, modelele ocupă funcții publice, iar hoții și traficanții activează în calitate de polițiști? Cum să nu avem probleme dacă ziaristul, în loc să-și facă meseria pe care o cunoaște se apucă de făcut politică? Mai grav este că vin și cu soluții. Îmi spunea un profesor de universitate că un jurnalist știe câte ceva despre tot și nimic concret despre un singur lucru. Ziariștii noștri sunt experți în toate, în economie, medicină, business, inginerie, chimie moleculară și fizică cuantică. Am impresia că avem cei mai deștepți ziariști din lume, doar că nu înțeleg de ce aceștia nu-și schimbă meseria.
Au mai rămas însă și jurnaliști care-și cunosc scopul adevărat: nu sunt mari specialiști în alte domenii, însă fac ziaristică de calitate și încearcă să reprezinte vocea societății. Nu cereți soluții de la ei, pentru că nu pot să le ofere. Pot doar să latre zi de zi ca societatea să-și dea seama că undeva lucrurile nu merg bine și ar trebui schimbată roata. Însă această roată trebuie schimbată de un specialist, nu de un ziarist. Roata societății moldovenești scârțâie demult și datoria noastră, a ziariștilor, este să o ungem cu dragoste acolo unde e nevoie, sau cu critică. Intelectualul italian Giovanni Papini spunea cândva: „Umanitatea e o femeie care nu se lasă înduioșată decât de cel care o adoră sau o înspăimântă”. Oare nu acesta ar fi scopul primordial al ziaristului? Să iubim societatea în care trăim atunci când e cazul și s-o înspăimântăm cu adevărul pur atunci când vedem că o ia pe arătură. Vrem o societate mai bună, mai onestă, mai echilibrată. Însă nu noi trebuie să venim cu soluțiile. Noi doar vă atenționăm unde este bine și unde este rău. Pentru că schimbarea începe de la fiecare, nu de la ziariști.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
