În acea zi, am părăsit Capitala care roia de agitație, flori, cadouri, iar Grupul de Inițiative Feministe din Moldova mărșăluia de-a lungul bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt vorbind despre stereotipuri, prejudecăți și discriminare de gen, atât de simțite în ziua de azi. Am mers în satul Tohatin, unde am discutat cu locuitorii acestuia despre ce înseamnă egalitate pentru ei, ce responsabilități ar trebui să aibă femeia și bărbatul și cine are sau n-are dreptul să agreseze. Răspunsurile au fost pline de contradicții…

Atmosfera de sărbătoare din Chișinău contrasta foarte mult cu cea din Tohatin. Străzile erau pustii, unde și unde mai mergeau femei și bărbați, pe bisericuțe. Intrăm în magazin, unde o întâlnim pe doamna Alexandra, care ne spune că Primăria nu a organizat nimic de Ziua Internațională a Femeii. Întrebată despre semnificația acestei sărbători în prezent, vânzătoarea ne asigură că astăzi egalitatea între genuri există, pe vremea sa, însă, aceasta nu exista. „Acum tineretul este altfel. Fiul și nora mea fac totul împreună. Dacă el lucrează afară, ea merge să-l ajute. Așa sunt ai mei, de alții nu pot să comentez. Eu, când soțul meu era viu, aveam lucrul meu, iar el pe al lui. Eu – în casă, el – afară. Ei… eu îs bătrână deja, am trăit în alte vremuri”, explică Alexandra. Despre agresivitatea față de femei, aceasta a spus că bărbatul poate ridica mâna la femeie doar când este beat, or „un om normal nu poate bate o femeie”.

De aceeași părere este Serghei, de 57 de ani. „Dacă femeia te face în tot felul, de ce să nu-i tragi o palmă? Iar dacă el se poartă urât și ea n-are decât să-l trăsnească cu castruli în cap. Omul treaz nu face nebunii”, ne asigură el. Bărbatul se află într-o căsnicie de 36 de ani și ne asigură că, în pofida puterii sale decizionale, fără femeie nu face nimic. „Hai să vorbim serios, poți să faci ceva singur în casă? Mai întâi te sfătuiești cu femeia. Cei care fac diferit, n-au decât să nu se însoare. Eu fără femeia mea alături nu dorm, ce fel de viață ar fi asta?”, ne întreabă Serghei.

Domnul Serghei

„El a făcut mai întâi bărbatul”

Peste drum de magazin, întâlnim trei bărbați. Cam reticenți, cu dureri de cap de la „sărbătoritul de ieri”. Unicul ce a intrat în discuție cu noi a fost sudorul Andrei. Deși spune că femeia trebuie să fie egală cu bărbatul, recunoaște că nu și-ar imagina ca o femeie să fie sudor. „Nu s-aranjează așa ceva, nu am văzut nicio femeie să facă asta. Nu-mi închipui și sunt sigur că nicio femeie nu ar vrea să lucreze în rând cu noi”, asigură el. În pofida egalității pe care o susține, acesta consideră că anume femeia trebuie să facă ordine în casă, în timp ce „bărbatul are lucrul lui”. Întrebat despre „orânduirea” în propria familie, acesta a zis că mama sa este casnică, în timp ce tatăl este cel care aduce banii în casă, pentru că „așa este viața”. Ecuația inversă, în viziunea acestuia, nu ar funcționa, pentru că femeia „este sexul slab și ea trebuie să aibă grijă de copii”.

Alexandru, un alt tânăr pe care l-am întâlnit pe drumurile satului Tohatin, ne dă de înțeles că nu prea știe ce înseamnă drepturi egale, or acestea pentru el înseamnă doar „stimă și înțelegere între partenerii de viață”. Spunându-le că, de exemplu, unii bărbați interzic consoartelor lor să lucreze acesta a explicat încrezut că „asta înseamnă pentru respectivii bărbați egalitatea”. „Dacă ea lucrează, el se va simți inferior. Bărbatul ia deciziile în familie, el este capul. Noi doar suntem dați de Dumnezeu, iar El a făcut mai întâi bărbatul, iar apoi femeia ca să-l ajute. Așadar, bărbatul pune punctul la toate problemele”, zice Alexandru, care, întrebat dacă este credincios și frecventează biserica, a răspuns evaziv „după posibilitate”.

„Cu răbdarea treci și marea…”

Bunăoară, femeile cu care am discutat sunt de aceeași părere. „Femeia-i responsabilă de casă și copii, iar bărbatul – pe-afară, cu lucrul bărbătesc. Poate și bărbatul să aibă grijă de casă, dacă binevoiește, dar dacă nu… Când vrea – face, când nu vrea – nu face”, ne explică doamna Valentina, pensionară văduvă. Potrivit acesteia, acum egalitatea nu este o problemă – „Sunt femei și-n Parlament, au drepturi la toate celea, să fie mamă, să fie luată-n seamă. Desigur, întotdeauna se socoate că soțul este mai mare-n familie, bărbatu-i bărbat”. Că tot fie vorba despre rolurile în familie, o întrebăm ce părere are despre agresivitatea în familie. Doamna Valentina, cu o față senină și zâmbitoare, ne spune că, înainte, femeile erau mai răbdătoare, iar acum s-au făcut mai „hâtrișoare”. „Acum, una-două și dau la divorț. Poate că e corect, dar tot ar trebui mai multă răbdare să aibă. Cu răbdarea, treci și marea. Eu cred că atunci când îi prea vinovată, merită bătută, dar dacă nu…”, femeia nu-și mai încheie gândul, intră în magazin.

„Femeile acceptă salarii mai mici”

În scurt timp, facem cunoștință cu Sabina. Aceasta este studentă și are 23 de ani. Potrivit ei, femeile și bărbații din Republica Moldova beneficiază de aceleași drepturi, drept exemplu sunt femeile care au dreptul la muncă. Informată că, potrivit statisticilor, femeile primesc salarii mai mici, Sabina opinează că anume femeile acceptă aceste remunerări. „Cunosc foarte multe doamne care au salarii mari. Dacă aplici la un job cu salariu mare, nu cred că se face diferența de gen. Cel puțin, eu nu am întâlnit astfel de cazuri”, spune studenta. În anturajul acesteia, responsabilitățile în gospodărie sunt împărțite egal, în funcție de timpul fiecărui membru al familiei. „În jurul meu se află oameni inteligenți. Totuși, recent am fost în Holercani, unde am observat că se face diferență între bărbați și femei – soția trebuie să aibă grijă de casă, să spele vesela, să aibă grijă de copii etc. Cred că depinde de femeie, dacă aceasta nu acceptă, aceste lucruri i se impun. În caz contrar, aceasta își găsește un anturaj în care se simte comod”, afirmă Sabina. Potrivit ei, indiferent de drepturi și responsabilități, femeia ar trebui „să rămână femeie, mai fină, mai gingașă, mai călduroasă, căci ea este cea care menține armonia în familie”.

Domnul Ion, paznic la Primărie

Unicul intervievat care a zis că femeia, în Republica Moldova, nu se bucură de aceleași drepturi ca bărbatul, este domnul Ion, paznic la Primăria din sat. „Bărbații se consideră mai puternici, mai învățați. Ca să fii primar trebuie să ai cap puternic și caracter. Dacă am avea o primăriță în Tohatin, nu s-ar descurca nici mai bine, nici mai rău, depinde de legăturile pe care le-ar avea”, așa explică el problema. „Eu am 62 de ani, dar când eram tânăr și umblam la stânga și la dreapta puteau să se mai întâmple, o palmă, una alta, dar acum vremurile s-au schimbat. De ce doar femeia să spele vesela? Oare bărbatul nu poate face asta? Iaca eu, de exemplu, când stau acasă singur, chiar spăl farfuriile murdare”, recunoaște sincer domnul Ion.

Nadia și Adrian

La sfârșitul vizitei noastre scurte în Tohatin întâlnim și un cuplu tânăr. Adrian, de 20 de ani, și Nadia, de 18 ani, s-au ținut de mână pe tot parcursul discuției noastre. Deși tânărul afirma încrezător că în cuplul lor ambii parteneri sunt egali, întrebat care ar fi responsabilitățile fiecăruia în familia lor, acesta spune că bărbatul este cel care trebuie să aducă banii în casă, iar femeia să aibă grijă de casă și de copii. „Și bărbatul ar trebui să aibă un rol, dar mai puțin. Când copiii sunt mici, n-ar fi de dorit ca mama să lucreze. Sufletul ei este mult mai potrivit pentru educația celor mici. Eu nu aș lua concediul paternal”, spune încrezut băiatul. Nadia îi susține poziția, considerând că femeia știe mai multe despre educarea copiilor. Totuși, întrebată cum poate o femeie să aibă cunoștințele necesare dacă vorbim de primul copil, adolescenta ne-a spus că, de obicei, fiecare are ocazia să mai stea cu vreun copil mic și să învețe lucrurile necesare. „Majoritatea copiilor trag mai mult la mame. Nu spun că-și ignoră tații, pur și simplu așa-i iubirea. Eu, de exemplu, tot cu mama mai mult am stat”, spune băiatul. Până la urmă, însă, acesta a recunoscut că apropierea celor mici față de mame se datorează anume faptului că nu tații petrec cel mai mult timp cu ei.
Mai „hâtrișoare”, mai cu drepturi, mai pe-acasă, mai pe lângă copii. Aceasta este forma pe care au luat-o drepturile „egale” despre care vorbim…

 
Elena, 14 ani: „Mama se ocupă mai mult cu casa, iar tata cu reparațiile. Femeia face mai multe decât bărbatul, lucrează, pe acasă, are grijă de copii și de educația lor. Bărbatul se duce numai la serviciu, iar acasă nu face nimic pentru că este obosit. Când o să cresc mare, vreau ca bărbatul meu să lucreze mai mult. Bărbatul este mai puternic în familie, însă deciziile le iau ambii. Totuși, dacă vreau ceva, mă duc la mama, iar ea mă trimite la tata și împreună iau o decizie”.