Cândva răcoroasă, curată şi numai bună de odihnit în ea, pentru a-ţi trage sufletul de la zăpuşeala urbană, în ultimii ani iarba a devenit îmbâcsită de căpuşe – o adevărată ameninţare pentru sănătatea oamenilor. Acestea se hrănesc cu sângele animalelor, dar atacă şi oamenii, prin muşcături. Imediat ce se infiltrează sub piele, căpuşele sunt foarte greu de depistat, dar şi mai greu de înlăturat. Partea proastă este că o treime din ele sunt infectate cu diferite boli deosebit de periculoase, care, prin muşcături, sunt transmise oamenilor. O altă veste proastă este că RM este împânzită de căpuşe, numărul-record de cazuri cu atac asupra oamenilor fiind înregistrat în capitală.

 Căpuşele sunt mai active primăvara

Strânsul ciupercilor şi picnicurile la iarbă verde au devenit nesigure din cauza acestor insecte periculoase, active anume în primele luni de primăvară, spun specialiştii. „Căpuşele atacă mai des în lunile martie-mai şi septembrie-octombrie. Din păcate, acestea devin active în perioadele calde ale anului, când oamenii preferă odihna în spaţiile verzi, astfel ei fiind expuşi riscului de a fi muşcaţi”, explică medicul epidemiolog Ion Cebotari de la Centrul Municipal de Sănătate Publică (CSP Chişinău). Faptul că ne supunem unor riscuri enorme atunci când călcăm neprotejaţi prin iarbă îl confirmă şi creşterea cazurilor de muşcături de căpuşe – aproape dublu faţă de anul trecut. „Morbiditatea prin borrelioză, numită şi Boala Lyme, transmisă omului prin muşcăturile de căpuşe, este în creştere. Dacă în 2009 în municipiul Chişinău au fost înregistrate 20 de cazuri, iar în 2010 – 59, atunci în 2011 numărul îmbolnăvirilor cu borrelioză a crescut la 111”. Potrivit lui Ion Cebotari, cel mai răspândită specie de căpuşe în ţara noastră este „ixodis ricinus”. „Nu toate căpuşele sunt molipsitoare. Conform examinărilor efectuate de specialiştii Centrului Naţional de Sănătate Publică (CNSP), 30% din ele reprezintă un risc de îmbolnăvire. Maladia contractată cel mai frecvent în urma unei muşcături de căpuşă, spune medicul epidemiolog, este borrelioza, supranumită şi „boala cu o mie de feţe”. Este numită astfel din cauza faptului că simptomele sunt similare cu cele ale altor boli, pentru medici fiind deosebit de greu de a o diagnostica precis.

„Boala cu o mie de feţe” atacă moldovenii

Micile insecte pot genera în timpul muşcăturii şi alte afecţiuni destul de periculoase, cum ar fi, spre exemplu, paralizia cerebrală. Dar medicii de la noi ne liniştesc şi spun că astfel de cazuri în RM n-au fost înregistrate. „Nu avem informaţii din teritoriu despre contactarea encefalitei acariene (inflamarea acută a encefalului, transmisă de specia arahnide, purtătoare de boli grave). În schimb, numărul cazurilor de borrelioză este în creştere – de la 116 în 2010, la 171 în 2011. Persoanele infectate sunt din diferite localităţi, dar cele mai multe, 70 de cazuri de îmbolnăvire, au fost înregistrate la Chişinău”, ne-a informat medicul epidemiolog Arcadie Guţu de la CNSP. Potrivit medicului, căpuşele, aproximativ 60 de tipuri existente în ţara noastră, atacă cel mai frecvent maturii, în proporţie de peste 80 la sută, dar aceasta nu înseamnă că cei mici nu sunt expuşi riscului.

O situaţie similară se atestă şi în România, unde numărul celor înţepaţi de căpuşe este în creştere. Şi medicii de acolo recomandă atenţie maximă atunci când oamenii îşi aleg locurile de odihnă. Autorităţile române în sănătate anunţă că, anual, peste 800 de persoane au contractat Boala Lyme.

Ce întreprind autorităţile…

Potrivit medicilor de la CSP Chişinău, la moment, în capitală au loc lucrări de dezinfectare a spaţiilor verzi, dar tot ei recunosc că nu-i o acţiune suficientă. „Substanţele chimice sunt foarte scumpe şi tehnica folosită trebuie să fie una specială”, precizează epidemiologul Ion Cebotari. Totodată, medicii ne îndeamnă să ne ferim de animale, mai ales de câinii şi pisicile vagabonde, de la care riscăm să „prindem” insectele contaminate. Singura soluţie viabilă şi sigură în lupta cu căpuşele, deocamdată, pare să fie paza bună – să ne îmbrăcăm bine atunci când mergem în parcuri sau la pădure şi, din când în când, să ne verificăm hainele. Piesele vestimentare obligatorii – pantalonii, băgaţi în ciorapi, şi o broboadă sau o căciulă care ne va proteja zona capului. Hainele trebuie să fie de culori deschise.

IMPORTANT

Căpuşele „preferă” zonele cu piele fină – de obicei, regiunea gambei, gâtului sau toracelui. Acestea se infiltrează în piele, unde pot sta „blocate” până la saturarea completă cu sânge, perioadă care poate dura şase-opt zile. Căpuşa este foarte greu de depistat pe piele, ea devine vizibilă atunci când deja s-a hrănit cu sânge. Înlăturarea căpuşelor în condiţii casnice poate genera complicaţii. Este interzis să o smulgeţi, s-o striviţi sau să o răsuciţi. Riscaţi să-i înlăturaţi doar corpul, iar capul, rămas sub piele, poate provoca infecţii purulente. Se recomandă să mergeţi obligatoriu la medic, de preferat la un chirurg, care va extrage insecta în întregime.

Dosar

Boala Lyme afectează sistemul articular, neurologic şi cardiac şi e cauzată de spirocheta Borrelia. Bacteria este transmisă omului prin înţepătura căpuşelor. Infecţia afectează întregul organism şi parcurge trei stadii de dezvoltare.

Infecţia iniţială apare fără simptome, trecând deseori neobservată. Unele persoane acuză simptome de tip gripal. Ulterior, pot apărea şi erupţiile cutanate, acestea fiind nişte leziuni inelare de culoare roşie, care se măresc de la o zi la alta. Mai târziu pot apărea simptome suplimentare, ca rezultat al afectării organelor interne: paralizia nervului facial, meningită, inflamaţia nervilor, encefalită, artrită, inflamaţia muşchilor cardiaci, care conduce la tulburări de ritm cardiac. Cu cât mai devreme este început tratamentul, cu atât şansele de vindecare sunt mai mari.