În contextul în care un obiectiv important al jurnaliştilor români care activează în străinătate este promovarea limbii, culturii şi valorilor tradiţionale româneşti, în cadrul reuniunii de la Mangalia s-a discutat despre necesitatea de a exista un echilibru între ştirile negative şi cele pozitive despre România şi români, în condiţiile în care se tinde, pentru creşterea audienţei sau a tirajului, să fie transmise multe ştiri negative. “Este bine să discutăm despre ştirile pe care le difuzaţi, le preluaţi din presa din România şi care este ponderea ştirilor pozitive şi a celor negative, care este imaginea pe care o realizăm noi despre noi. (…) Au fost mai multe opinii şi să vedem în ce măsură putem contribui la îmbunătăţirea fluxului de ştiri, a fluxului de informaţii. (…) S-au depăşit nişte limite, trebuie să existe un echilibru (…), să se facă o atentă analiză. (…) Mass-media de afară preia ştirile negative din ţară şi nu este în regulă. Rolul dumneavoastră, a celor din diaspora, este mult mai important decât al jurnalistului care activează într-o instituţie de presă din România, pentru că dumneavoastră trebuie să menţineţi în acelaşi timp viu şi spiritul limbii române, să-l întreţineţi”, a afirmat moderatorul dezbaterii, Cristina Liberis, consilier al ministrului delegat pentru Românii de Pretutindeni.
Aceasta a spus că nu trebuie excluse ştirile negative, însă trebuie păstrată o anumită pondere a acestora în situaţia în care “la capitolul ştiri negative intră şi violurile, şi accidentele de orice fel, în special cele rutiere”.
Invitat la eveniment, directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă Agerpres, Alexandru Giboi, a subliniat că relaţia dintre respectiva agenţie şi diaspora, în special presa din diaspora, ar trebui să fie “mult mai strânsă şi mult mai aplicată”, propunând totodată înfiinţarea unei asociaţii mondiale a presei române din străinătate, sub patronajul Agerpres. “Principalul scop al agenţiei naţionale de presă, aşa cum este definit prin lege şi cum îl văd şi eu, este a da rapid informaţii corecte şi cât mai indiscutabile către comunităţile de români şi aici vorbim de ţară şi de străinătate. (…) Presa are poate cel mai important rol în informarea populaţiei. Ne-am asumat rolul acesta, de a aduce un plus de calitate în ceea ce înseamnă mass-media românească, într-o perioadă în care primează, din păcate, alte priorităţi pentru presă, scandaluri, diverse lucruri care poate atrag o mai mare audienţă, dar nu ajută cu nimic cultura, educaţia. (…) O propunere pe care o am către dumneavoastră din partea agenţiei naţionale de presă este (…) să ne concentrăm un pic mai mult eforturile şi să realizăm o asociaţie mondială a presei române din străinătate, care ar fi o onoare pentru noi să o administrăm, să fie sub patronajul Agerpres. O asociaţie prin care să promovăm în afara ţării cultura românească, românismul, prin care agenţia să poată furniza informaţii către presa de limbă română din străinătate. (…) Dorim doar să oferim un cadru în care lumea să se întâlnească, să discute, să socializeze, să existe networking, schimburi de idei, să perpetuăm ceea ce înseamnă românismul în mare parte. (…) Cred că putem avea o serie de iniţiative pozitive pentru comunităţile de români din străinătate şi cred că putem găsi şi soluţii referitor la diverse probleme”, a susţinut Alexandru Giboi.
Referitor la această propunere, un jurnalist membru al comunităţii românilor din Spania a afirmat că este o idee bună, dar că i se pare “puţin idealist” ca asociaţia să includă toate instituţiile de presă de limbă română din străinătate. Acesta a opinat că ar fi nevoie de un club al românilor din străinătate după modelul Clubului Român de Presă, care “era un reper în reflectarea calităţii presei”, exprimându-şi în acelaşi timp încrederea că “Agerpres are poziţia şi trebuie să îşi asume rolul de reper pentru presa din diaspora”.
Din punctul de vedere al unora dintre jurnaliştii din diaspora, pe TVR Internaţional ar trebui să existe mai mult spaţiu alocat comunităţilor de români din străinătate.
Directorul general al TVR Internaţional, Beatrice Comănescu, a spus că se încearcă realizarea cât mai multor astfel de materiale, încurajându-i totodată pe jurnaliştii din diaspora să trimită la respectiva televiziune materiale filmate despre activităţile din diaspora, pentru a fi difuzate. “În ce priveşte TVR Internaţional, potrivit legii de înfiinţare şi funcţionare a televiziunii române, trebuie să reflecte ceea ce se întâmplă în România, să păstreze patrimoniul de limbă, să prezinte cultura, viaţa social-politică din România. Am încercat, cu banii puţini pe care îi avem, să prezentăm şi activitatea celor din afară”, a afirmat Beatrice Comănescu.
Reprezentanta unei asociaţii culturale din Italia, Mioara Moraru, a scos în evidenţă că, pe lângă preluarea ştirilor pozitive despre România, mass-media din diaspora ar trebui să aibă sprijin financiar din partea ţării de origine şi să poată contacta reprezentanţi ai instituţiilor române de presă.
Cu privire la cele semnalate, directorul general al ANP Agerpres a anunţat că pe 17 septembrie va fi lansat noul site al agenţiei, unde vor putea fi găsite date de contact şi a venit cu o serie de noi propuneri. “Vă propun ca agenţia să ofere flux de ştiri pentru presa românească din străinătate, training pentru jurnaliştii români din străinătate, astfel încât să ridicăm calitatea materialelor, workshop pe tematici specifice, să facem o aplicaţie de mobil pentru presa din diaspora care să concentreze toate ştirile pe care le dau jurnaliştii români din străinătate. Orice alte propuneri le vom putea discuta, suntem foarte deschişi”, a afirmat Alexandru Giboi.
Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni organizează în perioada 19 – 25 august, la Mangalia, în cadrul programului ‘Diaspora Estival’, săptămâna dedicată mediului asociativ şi mass-mediei de expresie românească din afara graniţelor ţării, având ca obiectiv consolidarea legăturilor dintre românii din afara graniţelor ţării şi ţara de origine, prin promovarea limbii, culturii şi valorilor tradiţionale româneşti. Din perspectiva DPRRP, românii de pretutindeni sunt principala punte de legătură între România şi statele în care locuiesc, precum şi principalul vector românesc de imagine în toate mediile şi palierele sociale din ţările de reşedinţă.
Acţiunea, desfăşurată la iniţiativa ministrului delegat pentru Românii de Pretutindeni, Cristian David, a inclus dezbateri, mese rotunde, conferinţe şi seminarii pe teme de interes pentru românii de pretutindeni, cu participarea a peste 120 de reprezentanţi ai organizaţiilor româneşti din diaspora, activişti sociali, ziarişti, oameni de cultură şi lideri de opinie din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, Austria, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Italia, Spania, Olanda, Turcia, Canada, SUA, Australia, Cipru şi Israel.
Agerpres
