Apoi Grecul şi Greaca au fost luate ca prenume: Grecul, fiul Bobotinii, stăpân în Găgeşti, ţin. Fălciu, la 1533. O mare popularitate a avut prenumele feminin Greaca, fiind considerat că ar fi exprimat „admiraţia pentru fineţea culturii greceşti”. În documentele moldoveneşti, între anii 1471 şi 1622, prenumele Greaca este frecvent atestat: Greaca, fiica lui Rusu, Greaca, fiica lui Tatu Herlic vinde satul Herliceşti lui Ştefan cel Mare, Greaca, fiica lui Gavril etc., etc. Grecul, ca supranume şi ca patronim, de asemenea este frecvent atestat în documentele moldoveneşti: Manoil Grecu, pârcălab de Hotin (1436-1467), Mavrichi Grecul, stăpân în Dărmăneşti (1602), Ionaşco Grecul, visternicel (1619) etc. În documentele basarabene: Gligore Grecul din Suriceni, la 1652, Dămian Grecul din Ciuciuleni, ţin. Lăpuşna, la 1654, Enache Grecul din Bravicea, la 1719. La 1774: Sofronii Grecul în Vărzăreşti, Toader Grecul în Ciuciuleni.
La 1774, în Târgul Iaşi, majoritatea îndeletnicirilor şi meseriilor erau efectuate de armeni, greci şi sârbi, identificaţi corespunzător: Gheorghii, grec, steclar, Nicula, grec, lăcătuş, Ianachi, grec, cârciumar, Dumitru, grec, precupeţ, Costea, grec, plăcintar etc., etc. Cu timpul, când numele de familie s-a impus oficial, aceste etnonime au devenit nume de familie. Astfel, numele de familie Grecu a devenit şi mai frecvent. La 1803 este atestat şi numele Greceanu, paharnic, care a stăpânit a treia parte din moşia Răceşti, ţin. Soroca.
Azi, în republică, numele Grecu este purtat de 3739 de persoane.
Maria Cosniceanu, doctor în filologie
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
