Echipa emisiunii Biziday de la TVR 1 au încercat să afle de ce România aruncă milioane de euro în vând pentru construcția unor autostrăzi proaste. Pentru asta, realizatorii programului au pus alături Germania și România. 

În România, în cazul celor mai multe drumuri din România fundația este din balast compostat de 1,5m-2m. Peste balastul stabilizat se toarnă trei covoare asfaltice cu o grosime totală de 30 cm, în condițiile în care bitumul este un produs petrolier foarte scump.

Nemții în schimb pun de opt ori mai puțin balast și de șase ori mai puțin asfalt, dar între ele intervine o placă de 26 cm de beton armat.
Rezultatul este o autostradă cu o durată de viață de 30 de ani. În România există șapte uzine de fabricare a fierului beton, dar patru din ele stau închise. De asemenea, cele nouă fabrici de ciment din România lucrează doar la jumătate de capacitate. În același timp, anual românii importă 400 mii de tone de bitum adică 90% din asfaltul folosit pentru drumuri. Până acum au fost construite doar 529 km de autostrăzi. Cele mai multe au o garanție derizorie de doi ani.

Potrivit Biziday.ro, cifrele de afaceri ale firmelor din acest sector depășesc anual trei miliarde de euro, iar statul român plătește cam de patru ori mai mulți bani pe reparații decât pe construcții de noi drumuri și autostrăzi

Cum e în Republica Moldova?

În Republica Moldova, costul mediu unui kilometru de drum reabilitat, cum ar fi cel de pe traseul Chișinău-Giurgiulești, este de 500 mii euro. Prețurile se stabilesc în funcție de tipul lucrărilor: reabilitarea sau construcție. Spre exemplu, construcția unui kilometru de drum cu două benzi se încadrează în suma de 1-1,5 milioane euro. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor a stabilit că pe direcția Chișinău-Ungheni, unde există porțiuni mai dificile, reabilitarea drumului va costa 600-700 mii euro pe kilometru. Șeful Direcției dezvoltarea drumurilor, Adrian Cuculescu, susține că tehnologia de reabilitare aplicată acum ar fi una nouă și se bazează pe folosirea maximală a materialului din drumul existent. Stratul superior se frizează, se mărunțește, se amestecă cu ciment și se toarnă ca strat de bază, consolidat cu ciment pentru a mări capacitatea lui.

Conform datelor furnizate de Administrația de Stat a Drumurilor, grosimea stratului de bază trebuie să fie de 6 cm, iar deasupra se mai așterne un alt strat de bitum de 4 cm, numit și strat de uzură.

Timpul.md (I.M.)