Lumea întreagă resimte efectele tensiunilor comerciale dintre Statele Unite și China, iar consecințele asupra economiei globale sunt tot mai greu de anticipat. Fondul Monetar Internațional a revizuit în scădere prognoza de creștere globală pentru 2025, la 3,2%, subliniind că riscurile se amplifică pe fondul inflației și al instabilității piețelor. Tarifele impuse de SUA pentru lemn, mobilier și dulapuri de bucătărie importate au intrat în vigoare, afectând costurile construcțiilor și lanțurile de aprovizionare europene, în timp ce Beijingul răspunde cu restricții pentru exportul de metale rare și echipamente pentru baterii auto, materiale vitale pentru industria globală de tehnologie și energie verde.
Aceste măsuri nu afectează doar relația bilaterală dintre SUA și China, ci au repercusiuni globale. Producătorii europeni de automobile, de exemplu, depind de metale și magneți importate din China, iar transportatorii maritimi sunt prinși între reglementările celor două puteri. În plus, sancțiunile Chinei asupra unor filiale americane și sud-coreene implicate în transport maritim evidențiază modul în care tensiunile comerciale se extind și în alte regiuni, forțând companiile să își regândească strategiile de aprovizionare și logistică.
În același timp, țări precum India și Mexic se regăsesc sub presiuni pentru a lua partea uneia dintre superputeri. India a fost vizată de tarife americane pentru importurile de petrol, în timp ce Mexic a propus majorări de taxe asupra mașinilor chinezești sub presiunea Washingtonului. Această dinamică provoacă o reorientare rapidă a politicilor comerciale și crește vulnerabilitatea economiilor emergente, care trebuie să navigheze între interesele contradictorii ale celor două mari puteri economice.
Europa încearcă să se protejeze prin propriile măsuri. Uniunea Europeană a impus tarife suplimentare pentru oțelul chinezesc, acuzând vânzarea sub prețul pieței, iar state precum Marea Britanie, Canada și Brazilia iau măsuri similare pentru a-și proteja producătorii locali. Această serie de acțiuni arată că fluxurile comerciale globale sunt din ce în ce mai fragmentate, iar țările sunt nevoite să aplice strategii de apărare economică rapidă, pentru a evita impactul direct asupra producției și locurilor de muncă.
Profesorii de economie consultați de The New York Times subliniază că imprevizibilitatea deciziilor administrației americane accentuează riscurile. China are obiective clare și stabile, în timp ce politicile Washingtonului se schimbă frecvent, ceea ce complică planificarea economică și investițională la nivel global. Rata de creștere a celor două economii majore este în scădere, iar instabilitatea afectează piețele financiare, lanțurile de aprovizionare și perspectivele de dezvoltare ale economiilor dependente de comerțul internațional, amplificând incertitudinea pe termen scurt și mediu.
