Dar într-o seară mă întâlnisem în oraş cu un prieten, care mi-a spus că, peste două zile, controversatul om de afaceri va da primul său interviu unui post de televiziune. Nedumerit, l-am sunat imediat pe Plahotniuc, de faţă cu prietenul meu. (Pentru cei iubitorii de fantezii paranoice, menţionez că acel prieten nu era Constantin Tănase, nici alt şef de la TIMPUL, nici vreun reprezentant al vreunui partid politic.) Şi omul de afaceri mi-a promis că se va întâlni şi cu mine. Întâlnirea a avut loc peste două zile, când, la solicitarea lui Plahotniuc, am convenit să facem interviul în scris. Indiferent dacă ne-au plăcut sau nu răspunsurile sale, am publicat textul integral. Şi atât – m-am suit pe o şa şi v-am spus povestea aşa.
Din câte se ştie, lucrurile au luat o întorsătură ridicolă. Anume acel interviu a şi pus temelia multiplelor acuzaţii aduse nouă, că am fi ziarul lui Plahotniuc. Acum, când mă mai întâlnesc cu cineva prin oraş, uneori sunt întrebat cu subînţelesuri: „Ei, v-aţi vândut ca curvele lui Plahotniuc, nu vi-i ruşine?”. „Ba da”, încerc să-i provoc. „Şi cât v-a plătit?”. „Mie, le răspund, mi-a dat tot atâta cât şi Filat în 2009”. Şi asta – pentru că nu ştiu ce minte năucă a visat anul trecut că actualul premier mi-ar fi cumpărat o vilă luxoasă în afara oraşului şi mulţi au crezut-o. Iar faza asta m-a amuzat sincer – poate pentru că locuiesc şi azi împreună cu familia într-o garsonieră în care abia încăpem.
La auzul acestor vorbe, oamenii mei transpiră de ciudă. Simt că ei aşteaptă să intru în polemică, să strig, să mă cert cu ei sau să le dezvălui cutremurătoare taine. Îmi pare rău, dar n-am ce să le spun, căci oricum nu m-ar crede… Eu ştiu un singur lucru – că TIMPUL a ajuns al lui Plahotniuc, după interviul pe care l-am făcut eu din proprie iniţiativă. Adică, nu TIMPUL, dar eu îs al lui Plahotniuc. Vrea cineva să spună că sunt mafiot? Şi ce?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
