Eugen Bâzgu: „Sunt îngrijorat de soarta monumentelor istorice”

A absolvit Universitatea Tehnică din Moldova, Facultatea de Arhitectură şi Urbanism (1982). Din 1978 a lucrat în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Secţia identificare şi documentare a monumentelor de istorie şi cultură. În anii 1982-1984 activează ca etnograf la Complexul muzeal „Orheiul Vechi”. Din 1984 este angajat la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, mai întâi în calitate de cercetător ştiinţific, apoi de arhitect-şef, director coordonator al Muzeului Satului-Chişinău. În 2001-2006 este funcţionar la Ministerul Culturii (MC) în domeniul patrimoniului imobil. Din 2010 este consultant principal în Direcţia patrimoniu cultural şi arte vizuale a MC. Om emerit al RM (2010). A semnat peste 100 de articole ştiinţifice în domeniul etnologiei, arhitecturii populare, arhitecturii ecleziastice rupestre din valea fluviului Nistru.

Eugen Bâzgu este o personalitate distinctă în domeniul arhitecturii şi etnologiei. Numele lui e inclus în Dicţionarul etnologilor români al lui Iordan Datcu, care cuprinde cei mai renumiţi etnologi ai culturii româneşti din sec. XVIII până în prezent.

În 1989 a elaborat proiectul-concepţie de identificare a Muzeului Satului-Chişinău, iar în 2002 a consolidat şi a schimbat acoperişul bisericii medievale din Căuşeni. Apoi a restaurat moara de vânt din Opaci, Căuşeni, care a fost transferată pe teritoriul Muzeului Satului. În 2011, Eugen Bâzgu a restaurat biserica din lemn din sec. XVII din Palanca, Călăraşi, dar şi pe cea din Hirişeni, Teleneşti, din 1642, aceasta fiind de asemenea transferată pe teritoriul Muzeului Satului.

În total, reputatul arhitect a realizat 107 proiecte de biserici ortodoxe din R. Moldova. În 2009 a editat cartea „Arhitectura vernaculară în piatră”, care cuprinde peste o mie de imagini. A fost director al mai multor programe de documentare a patrimoniului imobil şi imaterial (folclorul).
„În prezent mă ocup de elaborarea proiectului de restaurare şi punere în circuitul turistic a bisericii din satul Hiliuţi, raionul Râşcani, dar şi a celei din Lăpuşna, Hânceşti, construită în 1818 pe fundaţiile unei biserici medievale din sec. XVI. Totodată, lucrez la o carte despre bisericile din lemn din Basarabia, sec. XVI-XIX”, afirmă Eugen Bâzgu.

În lunile iulie-august el va pleca la o cercetare-documentare a unui complex monastic rupestru din s. Socola, Şoldăneşti, datată cu primul mileniu creştin.

Eugen Bâzgu este secretar al Consiliului Naţional al Monumentelor istorice. „Sunt îngrijorat de starea lucrurilor din domeniul ocrotirii monumentelor şi restaurării lor. Structurile existente şi baza legislativă actuală nu sunt în stare să administreze efectiv patrimoniul existent – circa cinci mii de monumente. Agenţia de inspectare a monumentelor şi Direcţia patrimoniu cultural şi arte vizuale dispun în prezent doar de 11 angajaţi, adică, unei persoane îi revin circa 450 de monumente, pe când în alte ţări acest raport este de 1 la 5, 1 la 10 monumente. De exemplu, Lituania are 285 de angajaţi la 2650 de monumente”, constată Eugen Bâzgu.

Pe viitor, el speră să realizeze câteva studii monografice despre mănăstirile rupestre din bazinul râului Nistru, morile de vânt şi de apă din spaţiul basarabean. În acelaşi timp, intenţionează să transfere câteva monumente pe teritoriul Muzeului Satului-Chişinău.