Gazoductul Iași-Chișinău cu o lungime de 43,2 km a costat 26 de milioane de euro, dintre care șapte milioane constituie un grant din partea UE. Din această sumă, contribuția Republicii Moldova a fost de trei milioane de euro, iar a României de patru milioane. Construcția a durat un an, iar, deși acesta a fost inaugurat pe 27 august 2014, cetățenii din regiune au primit gaze naturale abia în martie 2015.
Tot atunci, autoritățile de la Chișinău spuneau că extensia până în Capitală va fi realizată până la sfârșitul anului 2016. Ulterior, termenul a fost extins pentru anul 2017, dar ministrul Economiei Octavian Calmâc a declarat zilele trecute că proiectul va fi finalizat la sfârșitul anului 2019.
Ion Muntean, expert asociat în energetică la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a declarat, pentru ziarul TIMPUL, că de la începutul proiectului de interconectare energetică s-a observat o lipsă de voință politică din partea autorităților din Republica Moldova ca acest proiect să fie implementat. „Problemele ce țin de aspectele tehnice și financiare puteau fi rezolvate dacă ar fi fost mai multă insistență. Nu mă refer la activismul care aparent se desfășoară în ultimul an, eu analizez întreaga perioadă ”, a declarat expertul.

Tradiția moldovenească

Ion Muntean a adăugat că lucrurile din sistemul energetic sunt legate între ele și că ar trebui să fie o viziune mai constrânsă și mai consolidată în ceea ce privește dezvoltarea întreagă a sectorului. „Nu s-a evidențiat un activism și un interes din partea autorităților de la Chișinău, nu s-a demonstrat că este suficientă voință politică. Probabil se încearcă să se păstreze situația actuală existentă, fie că influența „Gazpromului” este dominantă în opinia cercurilor de politici de la Chișinău, fie există alte interese. E vorba de tradiție până la urmă, care s-a construit pe parcursul mai multor ani”, a afirmat expertul.

Costul real al proiectului este incert

Între timp, costul proiectului de prelungire a gazoductului până la Chișinău a crescut. Inițial, se anunța cifra de 50-60 de milioane de euro, apoi s-a ajuns la 70-80 de milioane, ca acum să se vehiculeze cifra de 113 milioane. Într-un anunț pe pagina web oficială, Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare (BERD) a anunțat că va acorda 41 de milioane de euro pentru extinderea gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău, la solicitarea Guvernului Republicii Moldova.

Despre costurile proiectului care cresc, expertul, Ion Muntean, este de părere că cifra depinde și de opțiunile care ar urma să fie selectate pentru traseu. „Nu sunt sigur dacă în proiectele anunțate sunt incluse și investițiile române, un nou motiv de întârziere a lucrărilor, ar putea să fie anume acesta, că sunt cifre diferite și de aceea sunt în creștere. Chiar dacă BERD oferă 41 de milioane, statul nostru urmează să investească cealaltă sumă sau să găsească un partener de dezvoltare. Din câte eu cunosc pentru anul viitor nu sunt alocați acești bani din buget”, a conchis expertul.

Victor Parlicov, fost director la Agenția Națională de Reglementare Energetică (ANRE), a spus că interconectările energetice cu România sunt în întârziere de 25 de ani. „Am observat că, de curând, lucrurile au început să se miște și sunt eforturi mari. Singura problemă este că noi mergem pe niște proiecte care sunt costisitoare. Ce ține de interconexiunea Iași-Ungheni și toată infrastructura aferentă de a face ca acest gazoduct să fie valorificat la potențialul său, cheltuielile sunt foarte mari. În acest sens, nu înțeleg până la urmă insistența cu care se merge pe acest proiect, în timp ce avem posibilitatea să aducem gaze în regim revers. Va fi mai simplu să ajustăm infrastructura prin gazoductele deja existente din sudul Republicii Moldova”, a afirmat expertul.

„Eu cred că oricare proiect va fi implementat, fie să aducă gazele prin regim revers, ori să termine traseul Iași-Ungheni și toată infrastructura aferentă necesară, este un pas extraordinar de mare. Oricare din acestea s-ar realiza este benefic. E bine că ne mișcăm, păcat că ne mișcăm mai încet”, a conchis Parlicov.