Experți: Putin face presiuni, dar Belarusul nu are nici capacitatea, și nici dorința de a participa în războiul din Ucraina

Aleksandr Lukașenko face tot posibilul pentru a-l ajuta pe Vladimir Putin în războiul din Ucraina, dar trimiterea forțelor nepregătite și slab echipate ale Belarusului în război este o opțiune pe care aproape nimeni de la Minsk, nici măcar dictatorul, nu și-o dorește, spun experții și opozanții belaruși, citați de The Guardian.

De la începutul războiului din Ucraina, Lukașenko a menținut un echilibru fin și foarte complicat în relația cu Moscova. Pe 24 februarie, trupele rusești care se adunaseră pentru „exerciții militare” pe teritoriul belarus au trecut granița în Ucraina, folosind țara condusă dictatorial de Aleksandr Lukașenko drept punct de desfășurare pentru cea mai mare invazie din Europa, de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace.

Rachete și, aparent, drone, au continuat să fie lansate din Belarus ulterior. Iar militari ruși răniți au fost transportați spre spitalele din Belarus, în primele luni ale războiului.

Însă, un lucru nu s-a întâmplat, cel puțin deocamdată: Lukașenko nu s-a alăturat direct războiului și nici nu și-a trimis propriile trupe în luptă. Deși, recent, președintele belarus a declarat că Belarus și Rusia vor desfășura o forță militară comună ca răspuns la ceea ce el a numit o agravare a tensiunilor la granițele vestice ale țării, a informat luni, 10 octombrie, agenția de știri de stat Belta, citată de Reuters.

„Stăpânii lor îi împing să declanșeze un război împotriva Belarusului pentru a ne atrage și pe noi în el. Să se ocupe de Rusia și de Belarus în același timp”, a declarat el, potrivit presei rusești de stat.

„Subliniem încă o dată că sarcinile grupului de forțe regionale sunt pur defensive. Iar toate activitățile desfășurate în acest moment au ca scop oferirea unui răspuns la acțiunile din apropierea granițelor noastre”, a declarat marți ministrul belarus al apărării, Viktor Hrenin.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a tras un semnal de alarmă în timpul unei reuniuni a G7 de marți, propunând trimiterea de forțe de menținere a păcii ale ONU la granița dintre Ucraina și Belarus pentru a-l împiedica pe Lukașenko să lanseze o „provocare”.

„Lukașenko va încerca să reziste oricărei mișcări către un război total”

În ciuda îngrijorărilor, există însă îndoieli serioase că Lukașenko este pregătit să își arunce propriile forțe într-un război pe care Rusia îl pierde în Ucraina. Chiar dacă dictatorul se află sub presiunea lui Putin, relateză Libertatea.

„Bineînțeles că Putin are multe pârghii. Dar el nu îl poate obliga pe Lukașenko să se sinucidă politic”, a explicat pentru The Guardian Artyom Shraibman, analist politic belarus și cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.

„De aceea, cred că Lukașenko va încerca cu siguranță să reziste oricărei mișcări către un război total”, a spus acesta.

„Pe de altă parte, nu pot paria că va reuși să facă acest lucru pentru totdeauna”, a continuat expertul.

„Există moduri în care Rusia poate acționa care ar putea provoca Belarusul să intre în luptă”, a avertizat Shraibman.

De asemenea, comentatorii au observat că mișcările de forțe de pe teritoriul Belarusului ar putea avea efecte.

Fără a trimite trupe proprii în luptă, Lukașenko ar putea permite desfășurarea de trupe rusești la granițele Belarusului pentru a suprasolicita apărarea ucraineană. Sau ar putea permite Rusiei să folosească Belarusul ca teren de instrucție pentru unii dintre rușii proaspăt mobilizați pentru a servi în armată.

Potrivit Belarusian Hajun Project, o organizație de activiști care monitorizează situația din țară, exercițiile comune ar putea avea loc în apropierea unor clădiri municipale din orașul Ielsk, aflat la doar 17 km de granița cu Ucraina.

Organizația a raportat că în zonă au fost făcute deja unele pregătiri și că localnicilor li s-a spus, de asemenea, să nu filmeze o coloană de vehicule blindate care urmează să sosească miercuri, relatează sursele citate.

Dincolo de acest lucru, Belarusul nu ar putea face foarte multe, ținând cont de slăbiciunea forțelor sale armate.

Tancuri și muniție, mutate din Belarus în Rusia

Konrad Muzyka, analist independent în domeniul apărării și director al Rochan Consulting, a explicat că puține organizații monitorizează poziția militară a Belarusului, deoarece forțele sale armate „sunt relativ slabe și, în afară de retorica (lui Lukașenko), nu există nimic acolo”.

Armata ar trebui să mobilizeze 20.000 de oameni pentru a ajunge la o putere maximă, a scris el. Și asta ar oferi timp suficient pentru a pune în gardă Kievul.

Cu toate acestea, Belarus a organizat exerciții la cel mai înalt nivel, a scris el.

„Minsk-ul și-a testat toate capacitățile ca și cum s-ar pregăti să intre în război”, a scris expertul.

„Există trei posibile explicații în spatele acestui comportament:

1) Pregătirea pentru un atac al NATO

2) Pentru a atrage forțele ucrainene în apropierea graniței și pentru a împiedica desfășurarea lor în alte zone

3) Pregătirea pentru un atac asupra Ucrainei”, a spus el.

În acest moment, atenția se îndreaptă asupra opțiunilor doi și trei.

Deocamdată, imaginile video surprinse au sugerat că, în loc ca Rusia să mute armament greu în Belarus pentru a pregăti un atac asupra Ucrainei de acolo, exact contrariul se întâmplă. Mai exact, Belarusul trimite tancuri, muniție și camioane din propriile depozite în Rusia.

Proiectul Hajun din Belarus a publicat o înregistrare video cu opt tancuri T-72A transportate de la Minsk spre Rusia și a afirmat că martorii oculari au mai văzut 15-30 de tancuri și cel puțin 28 de camioane Ural.

„Puține trupe sunt gata de luptă. Nu avem trupe sau echipament militar”

Franak Viačorka, consilier principal al liderului opoziției belaruse Svetlana Tihanovskaia, a declarat, la rândul său, că nu crede că trupele belaruse vor lua parte activă la războiul din Ucraina.

„Mă îndoiesc foarte mult, nu avem nicio pistă în acest sens. De fapt, din contră, liderii militari încearcă să calmeze trupele, spunând că nu vor fi implicate în război, deoarece militarii sunt foarte îngrijorați văzând succesul ucrainenilor. Nimeni nu vrea să lupte pentru Putin”, a spus acesta.

De asemenea, Viačorka a mai declarat că armata belarusă nu are capacitatea de a lupta în Ucraina.

„Nu avem trupe sau echipament militar. Mult echipament militar a fost deja predat Federației Ruse. Tot ceea ce putea fi folosit a fost deja folosit. Există puține trupe gata de luptă, până la 7.000, și nu sunt pregătite pentru o operațiune de asalt”, a spus acesta.

Cele mai serioase semne de întrebare sunt de ordin politic.

După ce a supraviețuit unei mișcări de protest în 2020, Lukașenko nu va dori să-și riște și mai mult poziția pentru un război care, potrivit sondajelor neoficiale, este extrem de nepopular în Belarus.

„El nu vrea să fie târât în război din cauza riscurilor pe care această situație i le poate crea”, a declarat Shraibman, menționând că sondajele au arătat că mai puțin de 10% dintre belaruși susțin implicarea directă în războiul din Ucraina.

Iar cu Rusia acum în retragere, implicarea în război ar putea lega soarta sa de o invazie care se va încheia probabil cu un eșec. „Liderii autoritari nu prea reușesc să supraviețuiască înfrângerilor militare”, a spus expertul.