Într-un interviu pentru PS News, sociologul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, susține că adevărata miză a alegerilor parlamentare anticipate din Republica Moldova va fi ”pachetul de control” pe care-l va obține Federația Rusă în Parlament și Guvern. Sociologul spune că Rusia nu vrea toată puterea în R.Moldova, pentru că altfel va trebui ”să o susțină financiar”. De asemenea, Dungaciu este de părere că marea surpriză ar putea veni din România, el creditând AUR cu șanse serioase de ajunge în Parlamentul Republicii Moldova.

„Alegerile anticipate din Republica Moldova pot fi privite din mai multe unghiuri. Alegerile parlamentare nu vor fi o confruntare între Maia Sandu și Igor Dodon și ar fi o naivitate să vedem așa realitatea din Republica Moldova, ar însemna să îi acordăm lui Igor Dodon un statut prea mare. Igor Dodon este unul dintre cei care au îmbrăcat în politica din Republica Moldova haina blocului estic, distincția stânga-dreapta e aproape irelevantă în Republica Moldova în mod real, deci a îmbrăcat haina blocului estic împotriva blocului vestic, așa cum au făcut-o și alții înaintea lui.

Federația Rusă nu l-a ajutat pe Igor Dodon nici la alegerile prezidențiale cum ar fi putut s-o facă, prin urmare este o eroare strategică, adică dacă reducem toate alegerile parlamentare și anticipate la confruntarea Maia Sandu-Igor Dodon, după părerea mea ratăm esența dezbaterii.

Miza principală a alegerilor parlamentare este care va fi pachetul de control al Federației Ruse în Parlament și respectiv în Guvern. Despre asta este vorba. Pachetul de control al Federației Ruse poate fi reprezentat și de Igor Dodon, și de Șor, și de Renato Usatîi, deci de mai mulți candidați, pentru că Federația Rusă nu mizează pe o singură persoană sau pe un singur partid, ceea ce vrea Federația Rusă este un pachet de control.

Federația Rusă nu vrea să aibă toată puterea în R. Moldova pentru că, după eșecul memorandumului Kozak din 2003 (n.r. – Memorandumul Kozak, numit după inițiatorul său Dmitri Kozak, propunea o soluționare definitivă a conflictului dintre Republica Moldova și regimul separatist din Transnistria, prin constituirea a unui stat moldovenesc federal asimetric – sursa Wikipedia), Federația Rusă a înțeles că, chiar dacă are pe hârtie toată puterea, Republica Moldova poate eșua.

În 2003, când a încercat să impună federalizarea prin memorandumul Kozak, Federația Rusă avea și președintele și majoritate parlamentară, majoritate constituțională, avea Guvernul, deci toată puterea la dispoziție și totuși a eșuat să implementeze federalizarea în Republica Moldova. Rusia a înțeles atunci că pentru a obține ceva geopolitic în Republica Moldova are nevoie de o coaliție Est-Vest. Deci Federația Rusă nu vrea puterea în R. Moldova, mai ales că dacă obține puterea trebuie să o plătească, să susțină financiar R. Moldova, și, cum s-a văzut foarte limpede în timpul guvernării lui Dodon, nu a oferit niciun sprijin în R. Moldova. A promis împrumuturi financiare, dar n-a dat nimic.

Federația Rusă nu vrea responsabilitatea pentru R. Moldova pentru că nu are chef să plătească, așa că pachetul de control este important de văzut cum îl va obține. Acesta poate obține pachetul de control prin neobținerea de către partid a 50%. Dacă partida pro-europeană nu obține 50%, Federația Rusă va avea direct sau indirect un pachet de control în Parlament și la guvernare. Din acest punct de vedere, Federația Rusă nu are de câștigat alegerile, ci trebuie să se asigure că are un pachet de control prin care să se asigure că poate să împiedice anumite acțiuni strategice pe care eventuala guvernare va dori să le ducă la îndeplinire.

Și în al treilea rând, doamna Maia Sandu, care este cel mai votat politician din R. Moldova, are acum șansa să reitereze scenariul ucrainean care constă într-o victorie de 73% a lui Zelinski urmată de o majoritate în Parlamentul ucrainian. Are șansă teoretic, dar nicio garanție că partidul PAS va putea să refacă performanța uluitoarea a doamnei Maia Sandu care a câștigat 900.000 de voturi.

Cel mai votat partid pro-european a fost Partidul Liberal Democrat din Moldova, care a câștigat în 2010 circa 300.000 de voturi, obținând 30 de deputați cu ajutorul voturilor din Diaspora.

Ceea ce are de făcut PAS-ul, din acest punct de vedere, este o performanță deloc ușor de realizat: să obții 45%, sperând că redistribuirea în Diaspora îți vor aduce restul, este o performanță importantă. Deocamdată niciun partid pro-european din R. Moldova nu a obținut ceea ce își propune să obțină PAS-ul și asta este miza acestor alegeri, dacă se va reuși o majoritate. Teoretic, există aceste șanse, practic este mai dificil și depinde de mai mulți factori. În primul rând, depinde de partidele care vor intra în Parlament dintre partidele pro-europene. Partidul Platforma DA a domnului Năstase la ultimul sondaj a fost creditată cu 5% să intre în Parlament, nu știu dacă își vor concretiza aceste șanse.

Cred că surpriza, dacă va veni de undeva, în alegerile parlamentare din R. Moldova va veni de la această prezență unionistă. Unionismul în R.Moldova este prezent în sondaje la 47%, dar este absent în viața politică reală. Nu există reprezentare politică unionistă, deci una dintre mizele alegerilor parlamentare este dacă unionismul va trece în Parlament. În acest moment sunt trei expresii politice al unionismului: Blocul Mișcarea pentru Unire, Partidul Unității Naționale și AUR-ul care deocamdată nu are un statut politic foarte clar acolo. Va câștiga în această bătălie între unioniști acea formațiune politică care va reuși în ochii electoratului să devină coagulant. Dacă sunt trei formațiuni politice care cer votul unioniștilor este clar că nu va câștiga niciuna pentru că va descuraja electoratul unionist să se ducă către acele partide, iar o parte a electoratului unionist se va duce poate spre partidul PAS, adică spre doamna Maia Sandu. Dacă unul dintre partidele unioniste va transmite mesajul că e coagulat, adică să adune câți mai mulți lideri unioniști și să îi pună pe aceeași listă în forma blocului sau în forma listei unitare și astfel va exista posibilitatea ca lebăda neagră să apară, acesta fiind reprezentată de trecerea pragului electoral, de 5% a unui partid unionist”, spune analistul .

De asemenea, Dungaciu susține că surpriza la alegerile parlamentare din R. Moldova va veni din România.

„Eu cred că cele mai mari șanse să îndeplinească un asemenea mandat și o asemenea speranță a unioniștilor o are partidul nou intrat pe scana politică a R. Moldova, și anume AUR, pentru că el aduce o prospețime politică pe care din păcate ceilalți lideri politici din R. Moldova nu o au. Ceilalți lideri sunt foarte capabili, însă nu au aerul acela de prospețime.

Dan Dungaciu: AUR este ceva inedit

AUR este ceva inedit, este și echivalentul unui partid politic din Parlamentul României și până în prezent niciun partid politic din Parlamentul României n-a susținut unionismul din R. Moldova. Toți au susținut europenismul în R. Moldova și de data acesta aveam o situație în care există parlamentari de la București care susțin explicit unionismul în R. Moldova, deci tot acest conglomerat de factori ar putea să schimba datele problemei, pentru că o forță unionistă coagulată va strânge voturi potențiale de la PAS, din interiorul R. Moldova, dar și din afara R. Moldova. Din acest punct de vedere, există un electorat de margine al PAS-ului unionist care e o opțiune clară unionistă veritabilă și poate duce spre ea. Acesta este unul dintre elementele pe care eu le-aș urmări cu atenție la alegerile din Republica Moldova.

Ultimul element pe listă este reprezentat de banii din campanie. Evident că domnul Șor, care a reușit să câștige funcția de primar în Orhei, un oraș nerusesc, fără nicio ideologie, după ce a fost condamnat, acesta probabil că va repeta aceeași strategie și va încerca să reintre în Parlament utilizând resursa financiară masivă, o resursă financiară pentru un electorat care din pricina dezamăgirilor și sărăciilor va ajunge să voteze cu cel care îi va da mai mult. Există acest electorat, este electoratul domnului Șor și acest electorat îl va trimite în Parlament și pe domnul Șor și va reuși probabil să aibă un scor confortabil din acest punct de vedere, deci acest element al prezenței banilor în alegerile parlamentare trebuie urmărit pentru că sunt suficient de mulți oameni disperați care vor să intre obligatoriu în Parlament și care vor pune mari sume de bani la dispoziție pentru a își realiza obiectivele, deci aspectul acesta financiar de cumpărare a votului în Republica Moldova trebuie luat în serios”, conchide Dan Dungaciu.