Fermieri moldoveni în Franţa

Cei 12 fermieri moldoveni şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale au fost organizaţi în trei grupuri. Ion Bârsa, directorul executiv al organizaţiei regionale Chişinău a Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova (FNFM), Constantin Plămădeală din Văsieni, Ialoveni, şi Mihai Sava din Costeşti, acelaşi raion, au făcut stagiul în grupul de viticultori şi vinificatori, iar Gheorghe Manic din Lozova, Străşeni, Mihai Silistraru, preşedintele raionului Ialoveni, şi Stela Voloh din Horeşti, acelaşi raion, – în cel de turism rural. Gheorghe şi Maria Malcoci, Mihai Voloh din Horeşti, Ialoveni, Valeriu Papuc din Pârâta, Dubăsari, şi Tudor Chiriac din Străşeni s-au instruit în domeniul relaţiilor directe între producători şi consumatori.

Fermierul francez este stăpân pe produsul său finit


Viticultorii moldoveni preiazu experienţa francezilor

Viticultorii şi vinificatorii au vizitat mai mulţi fermieri din regiunea Anjou-Maine şi câteva întreprinderi din zonă: cooperativa de procesare a strugurilor, cea de utilizare a deşeurilor care se acumulează în urma vinificaţiei, cooperativa de servicii şi de aprovizionare cu utilaj şi tehnică agricolă, Institutul Naţional de Standardizare a produselor vinicole ş.a. „Ne-a impresionat mult tehnologia de procesare a strugurilor, mult mai performantă şi mai simplificată decât la noi. Este foarte important că tot ciclul de procesare a strugurilor până la comercializarea vinului se află în mâinile fermierului”, ne povesteşte Ion Bârsa. Potrivit lui, producătorul francez este stăpân pe marfa sa, pe care o comercializează foarte uşor: 80 la sută – pe loc, iar 20% – la export. Calitatea vinului este certificată de un grup de experţi din cadrul Asociaţiei Fermierilor. „Dacă fermierul obţine aviz pozitiv, el este liber să comercializeze vinul unde doreşte. Aproape fiecare fermier produce vinuri de marcă proprie, care poartă numele său”, ne explică Ion Bârsa. De asemenea, el este dotat cu tehnică şi utilaj performant, iar în cazul în care nu dispune de acestea, asociaţia din care face parte îi pune la dispoziţie mijloacele tehnice necesare.

Turismul rural – o soluţie pentru R. Moldova

Grupul de fermieri moldoveni a fost cazat la pensiunea unui fermier. Mihai Voloh ne-a spus că în regiunea Anjou-Maine sunt foarte dezvoltate serviciile turistice şi hoteliere rurale, în total în acestea fiind încadraţi circa 70 de fermieri. Soţii Jean Clode şi Martine Colibet, experţi în turismul rural, cazează în camerele de oaspeţi ale minihotelului lor până la 15 turişti. Dacă vin mai mulţi, ei sunt transferaţi la alte minihoteluri. Cei doi soţi sunt specializaţi, de asemenea, în cultivarea seminţelor de flori. Când florile îşi desfac bobocii, vine foarte multă lume ca să le admire. Ei au făcut mai multe sugestii pentru dezvoltarea acestui domeniu în R. Moldova. „Aveţi locuri nespus de pitoreşti, bucate şi vinuri alese şi ar fi un mare păcat să nu dezvoltaţi această ramură profitabilă”, au constatat ei.

În Franţa, consumatorii îi susţin pe producători

Cel de-al treilea grup a fost instruit în domeniul relaţiilor directe dintre producător şi consumator. Anul trecut, graţie lui Gheorghe Malcoci, preşedintele organizaţiei regionale Chişinău a FNFM, i-am cunoscut pe Alain Guiffes şi Francine Freulon. Ambii sunt din regiunea Anjou şi fac parte din Asociaţia pentru menţinerea agriculturii ţărăneşti (AMAP). Alain este proprietarul unei ferme de vite, iar Francine – reprezentanta unui grup de consumatori. Ei mi-au povestit că în Franţa a fost soluţionată demult problema comercializării producţiei, aici fiind stabilit un parteneriat direct între producător şi consumator. Astfel, la începutul sezonului, fermierul semnează contracte cu un grup de consumatori. Primul se angajează să furnizeze produsele de care au nevoie consumatorii, iar aceştia, făcând iniţial nişte investiţii, se obligă să le cumpere. O dată pe săptămână, consumatorii vin la producător să-şi ridice coşul cu produsele agricole necesare. În asemenea mod, timp de o oră, fermierul îşi vinde pe loc producţia. Este, de fapt, ceea ce în Franţa se numeşte agricultură cu faţă umană.

„Acum ştiu ce mănânc şi-mi iau coşul cu produse fără să deschid portmoneul”

Alain Guiffes, împreună cu doi asociaţi ai săi, dispune de o fermă de vaci, alta de porci, o minifabrică şi o moară. Comercializează lapte, smântână, brânză, iaurt şi făină. În prezent, are contracte cu 220 de familii. Distribuţiile se fac de patru ori pe săptămână, când vin după produse câte 60 de oameni. Comercializarea este organizată fie la fermă, fie la o şcoală agricolă, care le-a pus la dispoziţie spaţiul necesar. Astfel, fermierul nu mai are nevoie de intermediari, nici să se ducă la piaţă, iar producătorul – la magazin. În plus, deoarece producţia este procesată, fiind una ecologică, producătorul câştigă de trei ori mai mult.

Asociaţia pentru menţinerea agriculturii ţărăneşti (AMAP) a fost creată de consumatori. Ei se asociază cu rudele, prietenii, colegii şi vecinii şi-şi găsesc producătorul, criteriul de alegere fiind calitatea produselor. „Acum, ştiu ce mănânc şi-mi iau coşul cu produse fără să deschid portmoneul”, afirmă Francine Freulon. „Un alt motiv pentru care am creat un asemenea parteneriat, ne spune dna Freulon, îl constituie faptul că în Franţa micii producători sunt pe cale de dispariţie şi ei trebuie susţinuţi, ca să-i păstrăm pentru generaţiile viitoare”.

Vizita fermierilor francezi a fost organizată de către Asociaţia obştească „Terra”. Potrivit lui Gheorghe Malcoci, în cadrul unui proiect sprijinit de către colegii lor din Franţa, vor fi selectaţi pentru stagii în cele trei domenii de activitate circa 60 de fermieri moldoveni.