Acum trei săptămâni, ferma sa a fost vizitată de Dacian Cioloş, comisarul pentru agricultură al UE, şi de Valeriu Cosarciuc, ministrul Agriculturii. Deşi cei doi demnitari îşi programaseră doar o jumătate de oră de aflare la solariile lui Ion Ambrosi, ei s-au aflat aici aproape două ore. Dl Cosarciuc s-a arătat impresionat de cele văzute şi, cu prima ocazie, a organizat şi pentru reprezentanţii mass-media de la Chişinău o vizită la fermierul de la Ţânţăreni.
Şi iată-ne, marţi, în gospodăria lui Ion Ambrosi. Am fost dezamăgiţi când am aflat că stăpânul era plecat într-o vizită de schimb de experienţă în Polonia. Dar Ala, soţia proprietarului, Ionela şi Andrei, copiii lor care muncesc alături de părinţi, ne-au furnizat toată informaţia necesară.
„Oficiul ACSA din sat mi-a oferit consultaţii despre creşterea legumelor în sol protejat. E cea mai sigură şi mai eficace metodă. Sub acoperişul de acril, legumele sunt protejate de boli şi de capriciile vremii care au devenit în ultimii ani tot mai imprevizibile”, ne povesteşte stăpâna. „În acest an am dublat suprafaţa de solarii. Avem sub peliculă 1500 de metri pătraţi, deoarece este în creştere cererea de legume pe piaţă. Am început deja să livrăm roşii, castraveţi şi varză pe pieţele de la Chişinău, Orhei şi la piaţa din sat”, ne spune Ala.
Proiectul ar fi fost imposibil fără suportul tehnic al ACSA, un grant de 50.000 lei, alte 80.000 fiind contribuţia proprietarului. Oleg Fală, specialist pentru serviciul de extensiune şi oportunităţi la Agenţia naţională de dezvoltare, a demonstrat jurnaliştilor un mecanism simplu dar ingenios de ridicare a două panouri care reglează regimul de temperatură în solar.
„Un asemenea dispozitiv de aerisire nu le-a venit în cap nici israelienilor, pionierii creşterii legumelor în sol protejat. De fapt, aici veţi descoperi încă multe lucruri năstruşnice”, ne preîntâmpină specialistul.
„Lucrurile năstruşnice” erau echipamentele performante de irigare prin picurare cu consum redus de energie, o sapă neobişnuită cu lamă „împrumutată” de la o coasă şi cu o roată pentru cultivarea între rânduri.
„Odată Ion a dus o camionetă de ceapă la Teleneşti. A vândut-o în numai 20 de minute, deşi în acea zi erau mai mulţi producători în piaţă cu un asemenea produs. Întrucât avea mulţi clienţi, a sunat acasă să-i pregătească încă o tonă. A vându-o şi pe asta destul de repede. Secretul consta în plasele de plastic de cinci kilograme cântărite încă de acasă. Cumpărătorului i-a fost mai comod să cumpere această ceapă în plasa respectivă, în care o mai poţi şi păstra”, ne spune Petru Stănilă, consultant regional ACSA.
Dl Strănilă a mai remarcat că experienţa lui Ion Ambrosi este preluată şi de alţi producători agricoli. Astfel, la Codrul Nou un fermier a construit un solar de 1500 metri pătraţi, la Chiştelniţa există unul de 1000 metri pătraţi, la Căzăneşti – de 800 metri pătraţi. Ion Ambrosi doreşte să mărească suprafaţa până la 2500 metri pătraţi.
Vasile Harghel, vicepreşedintele raionului Teleneşti, unul dintre organizatorii vizitei, a ţinut să remarce că, pe parcursul anilor 2003-2010, în raion au fost implementate 11 astfel de proiecte bazate pe transfer tehnologic şi inovaţional. „Ţinând cont de faptul că în raion mai bine de jumătate de suprafeţe sunt lucrate în mod individual, aplicarea noilor tehnologii este acceptată de fermieri, deoarece aceasta permite producerea legumelor, fructelor, cărnii şi altor produse competitive pe piaţă. Datoria administraţiei publice locale e să-i susţină pe fermieri, mai ales în faţa invaziei de produse de import. Trebuie să menţinem la oamenii care au mai rămas în mediul nostru rural sentimentul de gospodar”, conchide Vasile Harghel.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
