Fostul președinte Traian Băsescu, în instanță în cazul dosarului răpirii jurnaliștilor români în Irak (FOTO)

"Nu am emoții. Să se deschidă dosarul și să ne lămurim. Eu am calitatea de intimat, adică de om reclamat. Vedem ce va face Parchetul pe urmă. În orice caz, după părerea mea, solicitarea de deschidere a acestui dosar este o palmă pentru România. Când se aduce în spațiul public ideea că un șef de stat, în colaborare cu un general american, au putut să fure bani, iar autoritățile române fac un spectacol din lucrul acesta, nu prinde bine României. Dar, asta e viața", a declarat Traian Băsescu la intrarea în sediul instanței.

În opinia sa, documentele de la dosar pot fi desecretizate.

Dosarul a fost deschis după ce Corneliu Vadim Tudor a depus o plângere penală la Parchetul General în care îi acuza pe Traian Băsescu și pe președintele PDL de la acea vreme, Vasile Blaga, că și-au însușit o parte din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnaliști români răpiți în Irak în anul 2005.

În plângerea penală depusă la Parchet, Vadim Tudor aducea ca argumente afirmațiile făcute într-o carte de fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu și anume că din suma plătită de statul român pentru eliberarea jurnaliștilor ar fi dispărut 4 milioane de euro. Potrivit lui Nastasiu, autoritățile de la București ar fi trimis la Bagdad, prin intermediul SIE și cu implicarea lui Traian Băsescu, aproximativ 12 — 13 milioane de euro, însă răpitorii ar fi primit doar 9 milioane de euro. El îl acuza pe Traian Băsescu că a clasificat pentru 50 de ani documentele despre negocierile din Irak și suma reală plătită răpitorilor.

Inițial, dosarul a fost înregistrat la Judecătoria Sectorului 5, care și-a declinat competența în acest caz pe 28 mai 2015, cauza a ajuns apoi la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanță care a retrimis dosarul la Judecătoria Sectorului 5.

În august 2015, Traian Băsescu a fost citat la Înalta Curte de Casaţie de Justiţie în dosarul rapirii jurnaliştilor români în Irak, informează România TV. Fostul şef al statului trebuie să dea explicaţii după ce Corneliu Vadim Tudor a depus o plângere penală privind faptul că Traian Băsescu şi Vasile Blaga ar fi oprit o parte din banii oferiţi drept răscumpărare pentru jurnaliştii răpiţi, în anul 2005.

RĂPIREA JURNALIŞTILOR ROMÂNI ÎN IRAK, povestea care a şocat o ţară întreagă

Trei jurnalişti români, Marie Jeanne Ion (32 de ani), redactor-şef adjunct la Prima TV, cameramanul Sorin Dumitru Mişcoci (30 de ani), de la acelaşi post de televiziune, şi Eduard Ovidiu Ohanesian (37 de ani), reporter la cotidianul România Liberă, au fost daţi dispăruţi în seara zilei de 28 martie 2005 la Bagdad, împreună cu însoţitorul lor, Mohammad Munaf, cetăţean american de origine irakiană. Ei se aflau în capitala irakiană de aproximativ o săptămână pentru a realiza interviuri cu premierul irakian şi cu noul preşedinte al Irakului.

După sesizarea Ministerului Afacerilor Externe privind posibila răpire a ziariştilor, MAE, împreună cu principalele servicii de informaţii ale României, a alcătuit o celulă de criză pentru gestionarea situaţiei.

La întoarcerea din vizitele în Irak şi Afganistan, la 29 martie 2005, preşedintele Traian Băsescu a declarat că se caută soluţii pentru rezolvarea situaţiei. El a convocat Grupul operativ constituit la Palatul Cotroceni, aflat sub coordonarea sa.

În seara aceleiaşi zile, omul de afaceri sirian Omar Hayssam, şef al grupului de firme ‘Manhattan’ din Bucureşti, a anunţat că ar fi fost sunat de răpitori pentru o cerere de răscumpărare: câte un milion de dolari pentru eliberarea fiecăruia dintre cei patru, potrivit afirmaţiilor prezentate de presa centrală.

Omul de afaceri sirian a fost reţinut preventiv, la 5 aprilie 2005, de procurorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), pentru comiterea unor fapte prevăzute de legea penală în ceea ce priveşte afacerea ‘Volvo Truck’. La 20 aprilie 2005, Parchetul de pe lângă ÎCCJ a anunţat începerea urmăririi penale în cazul său.

Primele imagini cu jurnaliştii români, alături de ghidul lor, au fost difuzate de postul de televiziune Al Jazeera din Qatar în seara celei de-a treia zi de la dispariţie, la 30 martie 2005. În înregistrarea video, Marie Jeanne Ion face o declaraţie în care afirmă că răpitorii nu au cerut bani în schimbul eliberării lor. Conducerea postului de televiziune a cerut la 31 martie 2005, printr-un comunicat, eliberarea imediată şi necondiţionată a celor trei jurnalişti români şi a însoţitorului lor irakiano-american, fiind pentru prima oară când Al Jazeera face un asemenea gest în cazul unor răpiri.

Un al doilea set de imagini a fost difuzat la 1 aprilie 2005 de agenţia de presă Reuters. În fotografii apar numai cei trei jurnalişti, care se identifică ţinând în mână paşapoartele şi legitimaţiile de presă, fără ghidul lor, Mohammad Munaf.

Pentru prima dată de la izbucnirea crizei ziariştilor români, preşedintele Traian Băsescu a oferit detalii despre situaţia acestora la 12 aprilie 2005. Şeful statului a declarat, la Radio Mix FM, că autorităţile române sunt în legătură cu gruparea care-i deţine pe cei trei jurnalişti şi a subliniat că procesul de eliberare este dificil şi va mai dura.

Pe parcursul crizei, presa a lansat diferite scenarii şi zvonuri privind numele grupării care i-a răpit pe jurnalişti, implicarea unor persoane de origine arabă în răpire, precum şi despre eliberarea lor. Acestea au fost dezminţite de fiecare dată de autorităţi.

Situaţia jurnaliştilor răpiţi în Irak a ajuns într-un punct critic la 22 aprilie 2005, după ce televiziunea panarabă Al Jazeera a transmis noi imagini cu aceştia. Pe caseta video era adresat un ultimatum autorităţilor române în care se cerea retragerea trupelor române din Irak în termen de patru zile de la difuzarea mesajului, altfel ziariştii vor fi ucişi. A fost prima revendicare politică exprimată de răpitori de la 28 martie 2005 şi al doilea mesaj în decursul celor 26 de zile care s-au scurs de la dispariţie. Înregistrarea îi prezenta pe cei trei jurnalişti încătuşaţi, separat de ghidul lor, şi el cu cătuşe la mâini.

Marie Jeanne Ion face un apel către Guvernul şi Preşedinţia României şi cheamă la manifestaţii pentru eliberarea lor pentru a face presiuni asupra autorităţilor privind retragerea trupelor militare din Irak. Într-un mesaj separat, Mohammad Munaf face un apel către preşedintele american George W. Bush să intervină pentru eliberarea sa. Este pentru prima dată de la dispariţie când răpitorii se identifică: în imagini apare numele grupării ‘Brigăzile lui Mu’adh Bin Jebel’.

La 26 aprilie 2005 s-a ajuns într-un al doilea moment critic, când postul Al Jazeera a difuzat imagini şocante cu cei patru ostatici: Sorin Mişcoci este îmbrăcat în haine portocalii, ceea ce înseamnă – potrivit cazurilor precedente de răpiri – că a fost desemnat să fie executat, iar Ovidiu Ohanesian este ras în cap; Mohammad Munaf apare separat, fiind şi el îmbrăcat în portocaliu. Înaintea difuzării imaginilor, redacţia Prima TV a primit o înregistrare audio cu cei trei ziarişti care apelează la poporul român să facă presiuni asupra oficialilor pentru a retrage trupele din Irak.

La data de 4 mai 2005, preşedintele Traian Băsescu a precizat că negocierile cu răpitorii decurg foarte greu, după instalarea noului guvern democratic în Irak. O ultimă intervenţie a preşedintelui a avut loc pe 19 mai 2005, când şeful statului a declarat într-o emisiune televizată că în cazul jurnaliştilor răpiţi ‘orice este posibil’, ‘de la o soluţionare pozitivă totală la o soluţionare parţială’, şi menţionează posibilitatea unor execuţii.

Pe parcursul crizei, liderii Alianţei PNL-PD şi UDMR au recomandat prudenţă şi reţinere în declaraţii cu privire la criza ostaticilor din Irak. PSD şi PRM s-au pronunţat în favoarea discutării unui calendar al retragerii trupelor româneşti din Irak, aprobat de Parlament. PUR a anunţat că va propune Coaliţiei de guvernământ retragerea imediată a trupelor din Irak. Totodată, liderul PUR Dan Voiculescu a afirmat, la 24 aprilie 2005, că este dispus să se pună ‘gaj’ în schimbul eliberării celor trei tineri jurnalişti români.

Din seara în care a fost transmis primul ultimatum, rudele celor răpiţi în Irak, alături de ziarişti de la ‘Prima TV’ şi ‘România Liberă’, s-au adunat în faţa Palatului Cotroceni şi au început să manifesteze în tăcere pentru eliberarea acestora.

Cea mai amplă manifestare de solidaritate faţă de ziariştii captivi în Irak a început la 24 aprilie 2005, la Bucureşti şi în mai multe oraşe din ţară. Sute de persoane s-au aflat în Piaţa Universităţii din Bucureşti. Agenţia de Monitorizare a Presei – Academia Caţavencu a expus atunci, pe clădirea Teatrului Naţional din Bucureşti, un afiş de mari dimensiuni cu imaginile celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak, precum şi a jurnalistei franceze Florence Aubenas, dispărută din ianuarie 2005 în Irak. O mobilizare fără precedent a mai multor reprezentanţi din presa europeană în campania privind eliberarea jurnaliştilor a avut loc la 5 mai 2005, când 198 de instituţii media din toată Europa au lansat un apel la adresa statelor membre ale UE privind intensificarea demersurilor pentru eliberarea ostaticilor din Irak.

Criza ostaticilor din Irak a luat sfârşit la 22 mai 2005, când Administraţia Prezidenţială a anunţat că "cei trei cetăţeni români – Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Eduard Ohanesian – şi cetăţeanul american de origine irakiană Mohammad Munaf se află, începând cu ora 13,44, sub controlul autorităţilor române".

În prima sa declaraţie de presă de după eliberarea ostaticilor din Irak, pe care a făcut-o la 22 mai 2005, preşedintele României, Traian Băsescu, a mulţumit familiilor acestora, jurnaliştilor, comentatorilor, serviciilor secrete de informaţii străine şi române, precum şi autorităţilor americane din Irak, comunităţii arabe din ţară care au contribuit la rezolvarea crizei. El a precizat că operaţiunea de eliberare a ziariştilor a fost executată sută la sută de serviciile de informaţii ale statului român, "într-o excelentă colaborare între Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul Român de Informaţii şi Direcţia de Informaţii a Armatei". Traian Băsescu a menţionat că statul român nu şi-a negociat nici politica externă şi nici nu a plătit răscumpărarea jurnaliştilor. Totodată, Traian Băsescu a făcut un apel la presa română să manifeste reţinere în zilele următoare în cazul celor trei jurnalişti eliberaţi după aproape două luni.

În seara aceleiaşi zile, postul Al Jazeera a difuzat o ultimă înregistrare video în care apar cei patru ostatici şi unul dintre răpitori, care anunţă, în limba arabă, că îi eliberează pe prizonieri în urma apelurilor şeicului saudit Salman Fahd al’Oda şi ale Comunităţii arabe şi islamice din România.

După 55 de zile de captivitate în Irak, ziariştii români au fost aduşi în ţară la data de 23 mai 2005.

sursa: agerpres.ro