Această este cea mai recentă dintr-un lanţ de aproximativ 20 de legi menite să permită guvernului să controleze Internetul, elaborate din 2012 încoace, de când Vladimir Puţin a revenit la cârma Rusiei, observă portalul Bloomberg.
Aparent, noul program este menit să protejeze intimitatea cetăţenilor ruşi şi nici nu este o idee care să fi fost inventată de Rusia. Brazilia şi Germania explorează şi ele ideea, după evenimentele care l-au adus pe Snowden în atenţia mass-media.
Cu toate acestea, activiştii pentru drepturile omului se tem că această lege va fi folosită în interesul statului rus, permiţându-le oficialilor de la Kremlin să-şi spioneze cetăţenii şi să facă presiuni asupra activiştilor politici. În plus, măsură intră în forţă la doar câteva zile după ce site-ul Wikipedia a fost interzis din cauza unui articol despre canabis.
"Regimul deja avansează cenzură şi supravegherea în masă la un alt nivel, folosindu-se de ele pentru a-i prinde pe activiştii politici ai opoziţiei. Iar această lege care le impune companiilor să păstreze datele pe serverele din ţară permite guvernului un acces extrem de facil la aceste date", este de părere Laura Reed, un cercetător din cadrul Freedon House.
Teoretic, serviciile secrete ruseşti au nevoie de un mandat pentru a accesa orice tip de date, însă apropiaţi ai situaţiei susţin că rareori se întâmplă că guvernul să nu primească vreun mandat atunci când îl solicită.
Toată lumea e acum cu ochii pe Facebook, Google şi Twitter, care participa deja la o serie de întâlniri private cu Kremlinul pentru a discuta pe tema acestei legi. La acest nivel, însă, nu e foarte clar dacă vor ajunge la o înţelegere sau nu.
Reprezentanţii Facebook nu doresc să comenteze aceste speculaţii, spunând doar că se întâlnesc sistematic cu oficialii guvernului şi că nu au nimic de comunicat în acest moment.
Şi totuşi, chiar şi această atitudine ridică un semn de întrebare. "Dacă marile companii sunt de acord să poarte discuţii secrete, autorităţile ruse probabil că se aşteaptă că acestea să fie deschise la o cooperare şi pe teme mai sensibile", spune Anderi Soldatov, jurnalist rus de investigaţii.
Un singur jucător major de pe piaţă a reuşit să reziste presiunilor administrative: Yandex, echivalentul rus al Google.
Au existat dovezi că guvernul de la Kremlin a încercat să manipuleze site-ul Yandex News, agregatorul de ştiri al gigantului, însă criticii susţin că a încercarea s-a dovedit a fi un mare eşec. "Nu ştiu cum să controleze Yandex pentru că nu ştiu cum funcţionează", spun aceştia.
Următorul pas major va fi introducerea legii "dreptului de a fi uitat" începând cu 1 ianuarie 2016. Legea va permite că Google şi Yandex să fie expuse în cazul în care oricine vrea să şteargă orice informaţie, iar amendă poate să ajungă până la 3 milioane de ruble (echivalentul a 45.000 de dolari).
Spre deosebire de versiunea europeană a legii, modelul rusesc le permite persoanelor publice să ceară ştergerea unui link dacă demonstrează că informaţia este incorectă sau "expirată".
sursa: business24.ro
