Zburam pe deasupra și vedeam și clopotnița, probabil mi-am prins și picioarele în crengile copacului și am văzut și veranda de la conac – din spusele bunicii. E prima dată când mă aflu aici”. Sunt cuvintele, probabil, ale celui mai cunoscut și talentat coregraf român, Gigi Căciuleanu, care și-a vizitat pentru prima oară satul de unde-i sunt rădăcinile, Mașcăuți. 

 
Puțini știu că rădăcinile coregrafului sunt în Republica Moldova, la 60 km de Chișinău, unul dintre strămoșii lui fiind Ioan Sârbu, poet moldovean care a scris fabule în limba română. Vizita sa aici a fost plină de premiere. „Gigi Căciuleanu Romania Dance Company” – pentru prima oară pe scena Teatrului Național, în cadrul întâlnirilor JTI, iar Gigi – pentru prima dată a văzut în realitate locurile doar imaginate din povestirile bunicii sale – copacul, biserica și conacul familiei Sârbu.

„Gigi Căciuleanu este un român prin excelență, este suficient să-l auzi și să-l asculți odată ca să ai încredere în el. Spectacolul „D’ale noastre” exprimă esența românească și poate fi prezentat oriunde, fiind un spectacol fără cuvinte. În el se întâlnesc doi mari creatori, Caragiale și Căciuleanu, fiecare cu limba lui. Iar după cum știți, Caragiale era intraductibil, iar Căciuleanu a reușit să traducă operele pe limba tuturor”, spune Gilda Lazăr, Corporate Affair Director JTI.

Bunica, biblia, cactusul și granița

„Când a luat trenul spre București, bunica avea în mână doar o biblie și un cactus. Această imagine, care mă urmărește de mic, o să fie descrisă în memoriile mele, dacă o să le scriu. Povestea foarte frumos despre tihna aceasta minunată, care nu este doar exterioară, ci și interioară”, își amintește artistul. Aceeași bunică i-a povestit despre conacul familiei care a fost drept casă de sănătate și „era foarte fericită că e un spital și nu altceva”, iar Gigi Căciuleanu îi împărtășește opinia. Totuși, dacă se va construi un nou spital, s-ar bucura să știe conacul – un muzeu în cinstea străbunicului său, Ioan Sârbu, pe care l-a iubit din tot sufletul.

Acest sentiment se datorează bunicii care, „deși era rusoaică, se mândrea cu acest poet, el fiind primul care a scris în dulcele grai moldovenesc”, afirmă coregraful care va oferi muzeului o cronică de familie scrisă de Sergiu Sârbu. „A scris lucruri foarte frumoase despre obiceiuri, țărani, pământ și pomi. Cu mai multe va putea participa „șeful” familiei, care este la Cluj, Vladimir Sârbu”, spune Gigi Căciuleanu. În acea cronică este descris și arborele genealogic, din care s-a aflat că întemeietorii familiei Sârbu au fost în slujba domnitorului Moldovei, iar unul dintre străbunicii coregrafului a fost prefect al Iașilor. „Deci, ne leagă această punte peste Prut și graniță”, constată artistul.

„D’ale noastre, d’ale mele”

Întrebat de ce a venit la Chișinău anume cu spectacolul „D’ale noastre” și nu cu altul, Gigi Căciuleanu a zis că aici a întâlnit nu doar d-ale noastre, ci și d-ale lui. „Este un spectacol pe care l-am jucat și pentru noi, nu doar pentru public. Astfel, nu putea fi decât Caragiale”. Coregraful realizează că „trăim într-o perioadă de clipuri și de zapping (n.r. – schimbarea canalului la televizor). Iar cum spunea Petru Hadârcă, „am avut, într-o oră și jumătate, cele patru tomuri ale lui Caragiale”.

Își iubește trupa de dans-actori ca pe o familie, căci „acasă sunt în fiecare seară când sunt pe scenă, iar acolo devenim frați întru spectacol”, consideră artistul. Pentru el, trupa este un diamant care s-a cristalizat. „Nu sunt oameni care abia coboară din școală, dimpotrivă, sunt niște persoane stufoase, deosebite. Nu toți sunt dansatori profesioniști, dar cine nu vine din dans, până și firul de iarbă dansează. Limbajul dansului ne face să trecem frontierele mult mai ușor. O mișcare poate să povestească multe istorii, iar în fiecare dans-actor crește un copac ca acesta din Mașcăuți. În fiecare spectacol continui să-i descopăr”, afirmă Căciuleanu.

Coregraful intenționează să revină la Chișinău cu spectacolul „Oui, ba da”, în care surpriza va fi anume o parte din muzică ce vine „chiar de pe aceste pământuri”.