În curând la Rezina: un singur monument și trei războaie

Pe 22 iulie, Consiliul Raional Rezina (33 membri), întrunit într-o ședință extraordinară, a adoptat decizia „Cu privire la aprobarea variantei de construcție a complexului memorial din or. Rezina”. Ideea de a edifica un monument în memoria eroilor a apărut în 2008. Atunci, pe lângă autoritățile locale, principalul finanțator al proiectului se dorea a fi Organizația pentru Apărarea Drepturilor Slavilor „Vece” din Republica Moldova, condusă de fostul deputat comunist, Nicolae Guțul, care promitea să acopere jumătate din cheltuieli cu banii unor sponsori din Rusia. Aceeași organizație a participat la renovarea complexului memorial „Eternitate” din Chișinău. La scurt timp însă guvernarea în țară s-a schimbat și proiectul a fost pus la o parte, dar numai temporar. Actualul arhitect al orașului, Eugen Grădinaru, susține că prima variantă aprobată de consiliu în 2008 nu a trecut, fiindcă a fost respinsă de Ministerul Culturii, de aceea s-a elaborat o altă concepție. Proiectul monumentului aprobat recent de Consiliul Raional presupune construcția a trei coloane de beton cu o înălțime de 16 m, care vor fi acoperite cu plăci de marmură, iar deasupra va fi instalată o cruce. La bază, în schimb, se vor găsi plăcile cu numele celor căzuți în Afganistan și pe Nistru. Monumentul urmează să fie amplasat în scuarul din fața Primăriei orașului Rezina. Dacă Ministerul Culturii va da undă verde, atunci vor demara procedurile de achiziție a materialelor și lucrările propriu-zise. În acest scop, în bugetul raional sunt prevăzuți 400 mii lei.

Membrii Consiliului Raional afirmă că organizațiile de veterani cer de mai mulți ani un monument la Rezina. În 2011, combatanții-afgani au instalat în fața administrației orașului o piatră din granit (foto). Potrivit presei locale, acțiunea nu a fost autorizată de primărie, însă piatra se află acolo și în ziua de azi. În ceea ce privește viitorul monument, consilierii susțin că nu trebuie să se facă diferență între eroi. „Gândul nostru este să transmitem urmașilor mesajul că trebuie să păstrăm pacea. Nu e niciun fel de politică”, a declarat Serafima Borgan, membru al fracțiunii PCRM. „De ce trebuie să-i divizăm, toți au fost eroi, toți au avut de suferit. Demersurile au parvenit de la mai multe organizații ale veteranilor”, explică Andrei Gârlă, consilier PLDM. Singurul care a votat împotriva proiectului este consilierul liberal Anatol Cuzuioc. „Cetățenii nu au fost implicați în dezbateri publice. E o chestie sensibilă. Un monument nu e o stradă pe care o repari”, își motivează decizia consilierul. El presupune că fracțiunile din consiliu se grăbesc din cauza alegerilor care vin. Întrebați dacă în proiect este implicată și organizația prorusă „Vece”, consilierii au negat acest lucru. Președintele acesteia, Nicolae Guțul, spune că, anul trecut, l-a invitat pe șeful raionului la o discuție pe acest subiect, dar întâlnirea nu s-a mai produs.

Chiar dacă, indiscutabil, eroii trebuie comemorați indiferent în ce război și-au pierdut viața, apar unele nedumeriri referitor la monumentul care se pregătește în Rezina. În primul rând, aproape fiecare sat din raion are câte o sculptură închinată celor căzuți în „Marele război pentru apărarea Patriei” din 1941-1944, iar lângă Cinișeuți, aflat la 7 kilometri de Rezina, este memorialul „Nemurire”. Acum, bătrânilor veterani nu le va fi nici cald, nici rece dacă va mai apărea încă un monument. În plus, ei au luptat pentru o altă patrie decât cei care au murit pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova. Și dacă unii participanți la Războiul din Afganistan au luptat și în 1992 pe Nistru ca, prin urmare, să fie o oarecare apropiere logică între veteranii celor două evenimente, nu înțeleg de ce autorii proiectului insistă ca lângă ei să fie comemorați încă odată eroii celui de-al Doilea Război Mondial. Cred că trebuie schimbate deja accentele.