Reprezentanții acestei etnii se confruntă cu diverse cazuri de discriminare atunci când încearcă să se angajeze în câmpul muncii, când merg să-și facă studiile sau când ajung în instituțiile medicale. Cine și cum încearcă să demonteze stereotipurile despre romi și prin ce metode își pot face dreptate atunci când sunt discriminați, am încercat să aflu de la specialiști și reprezentanți ai instituțiilor care activează în acest domeniu.

Recensământul populaţiei din anul 2004 a constatat că în R. Moldova locuiesc 12 mii de etnici romi, sau 0.4 la sută din populaţia totală. Datele neoficiale indică însă o cifră de până la 150 de mii de romi, ceea ce constituie patru la sută din numărul moldovenilor – 60 la sută trăiesc în mediul rural, iar 40 la sută în cel urban.

Potrivit cercetărilor UNDP, circa o treime din populaţia romă intră în categoria celor mai sărace persoane la noi, iar cinci romi din zece trăiesc în sărăcie extremă. Aceștia continuă să fie marginalizați în majoritatea sferelor vieții publice. Sub pretextul clișeelor care le sunt aplicate, drepturile lor sunt încălcate în mod regulat, o demonstrează cele mai recente cercetări.

„Vindeți casele, nu așteptați să vă întrețină statul”

Conform informației oferite de o membră a Asociației Femeilor Rome din R. Moldova, cu sediul în orașul Râșcani, romii care ajung la asistentul social din cadrul primăriei sunt discriminați. „Atitudinea față de celelalte persoane este frumoasă, dar când trebuie să deservească un rom parcă izbucnește un vulcan. Angajații de acolo spun că „voi, țiganii, aveți case și ar trebui să le vindeți ca să faceți bani. Nu așteptați să vă întrețină statul. Noi lucrăm aici din greu, stăm în cămin cu chirie și nu beneficiem de ajutoare, dar, voi, așteptați să vă cadă totul din pod”. Prin urmare, asistenta socială nici nu ajută romii să completeze cererile, știind foarte bine că ei nu sunt capabili nici să citească și nici să scrie”, a menționat o reprezentantă a asociației, care a preferat să-i fie păstrat anonimatul.

Sursa a menționat că discriminarea persoanelor de etnie romă începe chiar de pe băncile școlii. Atitudinea față de copiii celorlalte etnii este bună, atunci când cineva îi adresează o întrebare, profesorul îi explică fără reproșuri, însă când curiozitatea vine din partea unui elev rom, dascălul motivează că nu are timp. „Acesta le recomandă să meargă acasă ca să-și ajute părinții, fiind conștienți că ei nu știu carte”, se arată nemulțumită interlocutoarea mea.

Tot de la Asociația Femeilor Rome am aflat că reprezentanții acestei etnii sunt discriminați și de către taximetriști. Atunci când vin la chemare și văd că mașina a fost solicitată de un rom, ei refuză categoric să ia comanda și caută tot felul de scuze. Totodată, acești oameni sunt marginalizați și atunci când încearcă să ajungă într-un club de noapte. De regulă, cei care stau la pază le interzic accesul în local, fără argumente pertinente.

„O femeie de etnie romă a comis o infracțiune” – discriminare

Nicolae Radița, președintele Centrului Național al Romilor din R. Moldova susține că organizația pe care o conduce o duce greu la capitolul finanțare pentru implementarea planului de acțiuni. În ultimii trei ani centrul a depus peste 20 de proiecte spre finanțare și au primit bani doar pentru unul în valoare de 7500 de euro. „Este un suport nesemnificativ în comparație cu necesitățile care sunt și problemele pe care le întâmpină persoanele de etnie romă. Noi ne propunem să prevenim cazurile de discriminare în rândul comunității noastre, pentru că din păcate ele se întâmplă foarte des.

Spre exemplu, romii întâmpină dificultăți atunci când trebuie să se angajeze în câmpul muncii. Angajatorii nu sunt chiar dornici să-i ofere un loc de muncă unui rom. Pe lângă aceasta ne discriminează și cei care ar trebui să ne protejeze – poliția. Oamenii legii de regulă menționează că o femeie de etnie romă a comis o infracțiune, detaliu care nu este relevant într-un astfel de caz”, se arată nemulțumit Radița.
Totodată el a mai menționat că romii întâmpină dificultăți și atunci când încearcă să închirieze o locuință. De obicei stăpânii apartamentului refuză să le ofere spațiu locativ când văd că persoanele sunt de etnie romă. Interlocutorul meu spune cu încredere că la capitolul nerespectarea drepturilor omului, romii din R. Moldova au cel mai mult de suferit, iar autoritățile statului nu sunt preocupate de această problemă.

12 luni – termenul de prescripție în cazul discriminării

Olga Bulmaga, reprezentantă a Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării, susține că în cazurile de discriminare termenul de prescripție este de 12 luni, atât la examinarea în consiliu, cât și în instanța de judecată. „Dacă expiră un an, se emite o decizie de inadmisibilitate. Plângerea oricum este recepționată, dar persoana care a discriminat nu mai poate fi trasă la răspundere pentru fapta săvârșită. Până nu demult, în Codul Contravențional termenul era de doar trei luni”, a conchis specialista.

Potrivit lui Ion Bambuleac, jurist în cadrul Coaliției Nediscriminare, dacă se întâmplă un caz de discriminare, victima poate apela la instituția pe care o reprezintă și cere ajutorul specialiștilor. „Uneori suntem solicitați chiar în momentul în care a avut loc discriminarea, mergem acolo și încercăm să mediem conflictul, la faza primară. Asistența juridică generală, oferită de către specialiștii din cadrul coaliției, este gratuită și a fost finanțată dintr-un proiect destinat în special pentru reducerea cazurilor de discriminare”, a subliniat avocatul.

În conformitate cu datele raportului „Romii Republicii Moldova”, elaborat de către Biroul Regional al Programului de Dezvoltare al ONU, fiecare al cincilea rom nu ştie să scrie și să citească, 43 la sută dintre copiii romilor cu vârste cuprinse între 7 şi 15 ani nu frecventează școala, 11 la sută dintre copiii cu vârsta de până la 14 ani nu au fost vaccinaţi. Doar 23 la sută dintre romi au polițe de asigurare medicală. Studiul a fost prezentat publicului acum câțiva ani, iar specialiștii din domeniu spun că lucrurile au rămas neschimbate.

VOX

Ce părere aveți despre persoanele de etnie romă?

Mihai, 20 de ani, student
„Mai în scurt, cu țiganii nu trebuie de legat… Verișorul meu s-a legat cu romii de la Soroca și tare greu a ieșit din grupul acela”.

Anton, 53 de ani, medic
La noi în sat este un parc, acolo stătea o mamă cu copilul pe o bancă, de ea s-a apropiat o țigancă și a început s-o hipnotizeze. Am văzut cum acea femeie și-a scos cerceii din urechi și i-a întins țigăncii, apoi și inelul de pe deget începuse să-l scoată. Eu m-am apropiat de ele și i-am zis doamnei să-l lase unde stă, că stă bine. Am chemat-o cu mine într-o parte și așa am scăpat-o de țigancă”.

Ana, 24 de ani, mamă în concediu de îngrijire a copilului

„Noi am format stereotipul acesta că ei sunt hoți, dar printre dânșii sunt și mulți oameni normali. Unii se apucă de furat pentru că sunt respinși sau ignorați de angajatori – e un cerc vicios”.

Persoanele de etnie romă, care sunt discriminate, se pot adresa după ajutor la:

• Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii: 0-8003-3388 – apel gratuit și confidențial;
• Linia fierbinte a Coaliţiei Nediscriminare: 0-8003-8003 – apel gratuit și confidențial;
• Centrul Național al Romilor: +373 22 227099.