Inflație și scumpiri. Premierul Gavrilița aruncă vina pe guvernatorul BNM. Armașu criticat pentru decizii „nehotărâte” și „întârziate”

PAS îl atacă la unison pe guvernatorul BNM, Octavian Armașu. Într-o postare pe o rețea de socializare, deputatul Radu Marian menționează că “guvernatorul trebuie să transmită societății ce face instituția sa pentru a stăvili inflația, nu să ghicească ce va fi mai departe“.

De parcă deciziile de politică monetară, fiscală sau economică pot fi făcute fără a avea o predicție corectă despre cum vor evolua lucrurile.

„Astfel de declarații ale guvernatorului contribuie la ceea ce s-a referit doamna prim-ministră Natalia Gavrilița – inflația anticipată“, a scris Marian.

Dacă „totul este bine”, de ce cresc prețurile la tot? O întrebare problemă pentru Maia Sandu și PAS

Natalia Gavrilița a spus, prudent, într-o emisiune televizată: „Faptul că reușim deocamdată să menținem aproape același preț în ultimele câteva luni pentru energia electrică procurată de la centrala de la Cuciurgan înseamnă că am făcut bine”.

Prim-ministra a mai spus că Guvernul urmărește, de câteva săptămâni, prețurile la produsele de primă necesitate în R. Moldova și UE și, dacă observă diferențe mari, intervine: „Nu avem o economie reglementată ca să putem interveni peste tot”, dar „la multe produse prețurile s-au temperat”.

Intervenția guvernului a însemnat includerea unor produse în lista celor de primă necesitate, cu marjă de profit în comerț limitată.

Vorbind despre chemările la remanieri guvernamentale, Gavrilița a spus că acestea nu vor avea loc deocamdată. Ea l-a apărat pe ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, Andrei Spînu, criticat cel mai mult, spunând că aceste critici sunt nemeritate și cauzate de prețurile mari la energie pe care ministrul nu le poate controla.

Natalia Gavrilița l-a criticat și ea pe guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, despre care a spus că a avut decizii „nehotărâte” și „întârziate”, dar le-a și comunicat prost, ceea ce ar fi favorizat creșterea inflației.

Natalia Gavrilița a absolvit Univeristatea de Stat din R. Moldova, este licențiată în Drept Internațional nu în politici monetare, fiscale sau economice, poate din acest motiv cei din PAS evită să spună că măsurile populiste luate de acest guvern au contribuit în cea mai mare măsură la creșterea inflației. De fiecare dată când a oferit 1 leu pentru pensii și salarii mărite bugetarilor, sau vreun cadou de mii de lei veteranilor care au luptat pentru URSS, un stat care nu mai există de 30 de ani ați contribuit și voi la inflației.

Spânu are un „mare succes” în fața lui Miller, dar într-un final plătim cel mai scump gaz din… istoria Europei? Și totuși vremurile bune, vin. Încet, dar vin. Nu este deocamdată clar dacă vor fi bune chiar pentru toți.

Dacă modelare inflației ar fi la îndemâna Băncilor Naționale, niciodată nicăieri în lume n-ar mai există crize inflaționiste, și ele totuși au loc. Responsabilitatea este în totalitate pe cei care dețin puterea politică prin Parlament, Președinție și Guvern.

Din punct de vedere a teoriei economice inflația poate fi cauzată de mai mulți factori,
inclusiv interni și externi: (1) Inflația cauzată de creșterea cererii agregate (majorarea
cheltuielilor bugetare, creșterea salariilor, pensiilor, etc.), (2) Inflația cauzată de creșterea
costului de producție (majorarea prețurilor interne și externe la materia primă, salariului)
(3) Inflația cauzată de reducerea ofertei (condiții climaterice nefavorabile – seceta).