Evenimentul, a avut rolul de a detensiona situația dintre Moscova și Occident prin retrasarea priorităților strategice. Chiar dacă în mod oficial inițiativa întrevederii a venit din partea Casei Albe, cantonarea masivă a trupelor ruse la granița cu Ucraina din luna aprilie a avut drept scop, printre altele, creeare premizelor unui dialog între cei doi lideri, cu atât mai mult cu cât Joe Biden se află în primele luni ale mandatului său.
Dacă în iulie 2018, cu ocazia summitului avut la Helsinki cu Donald Trump, Vladimir Putin a fost bine dispus, zâmbetul nu l-a mai caracterizat în urma discuțiilor de la Geneva, acolo unde Biden a dominat inclusiv din punctul de vedere al limbajului mimico gestual. Sigur, în Rusia și în multe state ex-sovietice aceste detalii se văd prin ochii propagandei ruse, dar realitatea geopolitică arată că “Statele Unite s-au întors”, așa cum a declarat însuși Joe Biden, care deja a delimitat politica externă americană între țările democratice și cele autoritare. Din această perspectivă, Rusia se află de partea greșită a istoriei, dar în mod evident Statele Unite percep China drept cea mai mare amenințare de sistem, motiv pentru care dialogul cu Federația Rusă ar putea genera avantaje de ambele părți. Doar faptul că primul mare dosar extern tratat de administrația americană este cel al Federației Ruse, arată că aceasta este o problemă mult mai diferită de modul în care Washingtonul privește Beijingul, în ciuda dorinței acerbe a Rusiei de a fi privită ca mare putere.
Biden se bucură inclusiv de o susținere ridicată în rândul statelor occidentale, imagine slăbită în ultima perioadă a mandatului Trump. Un sondaj realizat de către Pew Research Center în 16 țări europene arată că procentul de încredere în președintele SUA a crescut de la o medie de 17 procente în 2020 către o medie de 75 procente în prezent.
Pentru Kremlin, supraviețuirea regimului este prioritatea zero. Dacă tot vorbim de procente, protestele orchestrate de către Navalnîi poate că nu au scos un procent semnificativ din totalul populației ruse, dar arată că tensiunile sociale există iar escaladarea lor poate fi iminentă și în viitorul apropiat. În sens contrar, nu s-ar fi încercat asasinarea opozantului rus și poate că, acesta ar fi reușit a fi marginalizat de către Moscova și nu aruncat în spatele gratiilor.
În fond, deși Rusia este o putere nucleară, capabilă să exercite prezență militară în mai multe regiuni ale globului, economia rusă este doar la nivelul Spaniei, iar PIB-ul per cap de locuitor este mai mic ca cel al României sau al altor state precum Costa Rica.
SUA vor predectibilitate din partea Rusiei, iar întâlnirea cu Joe Biden ar putea oferi posibilitatea unei ieșiri timide ale Moscovei din marginalizarea sa externă și o posibilă întâlnire a lui Putin cu Angela Merkel și Emmanuel Macron.
Este greu însă de crezut că vom putea asista la ieșirea din paradigma actuală văzând un New Start între Rusia și Vest, în frunte cu Statele Unite, în special ca urmare a faptului că Occidentul nu este dispus să ofere tutela Rusiei pentru vecinătatea sa apropiată, și nici Moscova nu este dispusă să respecte valorile europene, mai ales cele privind drepturile omului.
Tocmai din acest motiv, la conferința de presă ce a urmat întrevederii, Joe Biden a afirmat: “Nu sunt sigur că Putin își va schimba comportamentul”.
