(INTERVIU) „Chișinăul nu a făcut nimic pentru stoparea posturilor de propagandă antieuropeană”

Această sarcină este cu atât mai importantă cu cât apar voci care îndeamnă la „uitarea” încălcărilor comise de Rusia în Ucraina, iar clasa politică așa-zis pro-europeană din Republica Moldova s-a compromis în ochii cetățenilor. El confirmă că orice ar face guvernanții de la Chișinău, un drum mai scurt către UE nu există fără reforme în justiție și lupta cu corupția.

– Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a propus recent ca UE să răcească relațiile cu SUA și să se apropie de Rusia. Există un plan în acest sens?

– Nu cred, și cu siguranță orice asemenea plan ar întâmpina o rezistență puternică din estul Europei, care are motive întemeiate să fie reticentă față de Moscova. Eu am văzut mai degrabă o transmitere de semnal din partea unor state membre și o testare a pieței, la capitolul reacții. Noi, românii, am reacționat viguros, atât politic transpartinic, cât și la nivel de analiști. Nu doar pentru că suntem proamericani, ci și pentru că Federația Rusă nu a făcut nimic pentru a detensiona situația cu Europa: Moscova doar a încercat să ne manipuleze slăbiciunile percepute și să utilizeze orice alte dosare, inclusiv Siria, pentru a ne face să uităm de situația din Ucraina. Europa are următoarele vești pentru dl Putin: deși sunt șahiști, strategi foarte buni și cunoscători ai jocului de ținte false, o încălcare a dreptului internaţional rămâne o încălcare a dreptului internaţional. Memoria noastră nu este într-atât de scurtă, chiar dacă Europa are şi alte probleme pe cap, inclusiv criza refugiaţilor. Ceea ce s-a întâmplat în Ucraina nu poate fi şters cu buretele de nişte eventuale contracte bănoase cu câteva mari companii europene.

– Cum estimați că va evolua situația din regiunea Parteneriatului Estic, în contextul confruntării tot mai intense UE-Rusia?

– Uniunea Europeană a lucrat, în ultimii 25 de ani, la construcţia unei relaţii pragmatice, dar şi valorice cu Federaţia Rusă. Cuvintele-cheie au fost: parteneriat economic, democraţie, respectarea drepturilor omului. S-au evitat, pe cât posibil, situaţiile de criză. Nu putem însă renunţa la valorile noastre, şi cu atât mai mult nu putem accepta stilul de negociere în forţă şi încălcarea regulilor internaţionale. De altfel, cu cât Federaţia Rusă se poartă mai urât, direct sau indirect, cu statele Parteneriatului Estic, cu atât UE se solidarizează cu aceste state şi le ajută şi mai mult să progreseze. Desigur, în limitele opiniei publice europene, pentru că este greu să vinzi extinderea în unele state membre. Eu sunt un mare adept al extinderii UE, este principala noastră pârghie de soft power care a dat rezultate în estul Europei. Ar da rezultate cu siguranţă şi în Republica Moldova, deşi este adevărat că, înainte, mai sunt necesari ani de reforme serioase: Chişinăul trebuie să fie pregătit de aderare, nu există scurtături spre Bruxelles!

– Propaganda rusească este foarte puternică în R. Moldova. Avem un larg segment al populației sensibilă la propaganda Moscovei. Cum contribuie UE la contracararea acestor practici?

– Uniunea Europeană comunică în mod direct, echidistant şi occidental către şi cu toate instituţiile din Republica Moldova şi cu populaţia ţării, indiferent că avem în vedere vorbitorii de limbă română sau rusă. Sunt de acord că există o tendinţă a Federaţiei Ruse de a manipula populaţia Republicii Moldova prin intermediul mass-media: celebra propagandă rusească nu se dezminte. Această practică poate fi combătută prin eforturile susţinute de a prezenta realitatea exact aşa cum este, fără înflorituri sau atacuri: răspunsul nostru la propaganda rusească nu este contra-propaganda, ci demontarea, bucată cu bucată, a miturilor propagate de către reţeaua Kremlinului. Suntem diferiţi valoric: răspunsul nostru ţine de transparenţă, nu de propagandă.

Progresul Republicii Moldova este crucial pentru UE, implementarea Acordului de Asociere fiind tema principală a acestui dosar. Nu ne dorim ca drumul european să fie deraiat propagandistic. Republica Moldova este beneficiara celei mai mari sume de fonduri europene per cap de locuitor dintre toate statele non-UE, cetăţenii săi pot circula liber, fără viză, în toate statele UE, există deschidere şi sprijin economic pe toate pieţele europene pentru produsele din Republica Moldova. 26 din cele 28 de state ale Uniunii au ratificat Acordul de Asociere, aşa că putem considera Republica Moldova „copilul de suflet“ al Parteneriatului Estic. Însă un părinte iubitor îşi mai şi ceartă copilul din când în când, ca să îl îndrepte când este cazul: trebuie găsiţi vinovaţii jafului bancar, respectiv accelerate lupta anticorupţie şi reformele proeuropene.
De aceea, avem nevoie de implicarea directă şi onestă a clasei politice din Republica Moldova aflate la putere sau în opoziţie, deoarece este datoria morală a politicienilor să vadă interesul ţării înainte de interesul personal şi să pună parcursul ţării mai presus de orice; s-a muncit foarte mult pentru parcursul vestic al ţării, nu este loc de abandon sau de manipulare în această fază. Eforturile noastre de a combate manipulările antieuropene vor continua aşadar şi am solicitat CE mai multe resurse în acest sens. Mai este un aspect. Ani de zile Chișinăul nu a făcut nimic pentru stoparea retransmiterii acelor posturi de propagandă antieuropeană deșănțată, se vede clar un interes comercial și inconsecvență – discurs versus fapte.

– Federica Mogherini a anunţat câteva luni în urmă un asemenea plan, dar nu se văd roadele, de ce?

– Eu văd planul doamnei Mogherini în mod realist, ca un proiect pilot, care, dacă va avea succes, va creşte ca resurse: este irealist să pui doar câţiva oameni, indiferent cât ar fi de talentaţi, competenţi şi dedicaţi, să se ocupe de influenţă asupra a milioane de inimi şi minţi. Este pur şi simplu o misiune imposibilă, de aceea mizez pe suplimentarea resurselor pe viitor: ideea este bună, resursele nu sunt încă aliniate cu scopurile.

– Cum apreciați actualele eforturi „anticorupție” ale autorităților din RM?

– Lupta anticorupţie este baza statului de drept, şi văd că lucrurile încep să se mişte. Cu o floare nu se va face primăvară, de aceea ne dorim ca aceste eforturi să continue şi să se intensifice în perioada imediat următoare. Clasa politică are datoria să sprijine aceste demersuri fără să intervină în desfăşurarea anchetelor. Cuvintele de ordine trebuie să fie calm şi maturitate, deoarece mesajele înflăcărate sau încercarea de influenţare a justiţiei nu sunt văzute cu ochi buni la Bruxelles.

Nemulţumirea din partea cetăţenilor este legitimă, soluţia este o justiţie corectă şi eficientă. Sper ca partidele Alianţei să găsească înţelepciunea de a trece peste orgolii sau tensiuni de moment şi să pună pe prim-plan stabilitatea ţării şi sprijinul pentru justiţie, o justiție credibilă și independentă, înaintea oricăror rivalităţi politice.

– Cum vedeți dvs. viitorul Transnistriei? Credeți că Tiraspolul va implementa Acordul de Liber Schimb?

– Cred că Tiraspolul se va întoarce încet-încet spre Chişinău din raţiuni economice şi politice: economia va bate geopolitica în următorii ani, în opinia mea. În consecinţă, am un optimism relativ la implementarea viitoare a Acordului de Liber Schimb.

– Transnistria este un „focar” ce s-ar putea aprinde în orice moment. Ce face UE pentru a identifica soluții pentru reglementarea pașnică a acestui conflict?

– UE este deschisă pentru negocieri şi discuţii cu obiective pe termen mediu şi lung. Iar situaţia Transnistriei este adusă constant în discuţie, atunci când se vorbeşte despre conflictele de la graniţa Republicii Moldova. O mediere corectă este situaţia cea mai fericită care poate duce la deblocarea paşnică a conflictului îngheţat. Este devreme să discutăm despre un rezultat clar în 2015/2016, trebuie avute în vedere dorinţa locuitorilor zonei şi aşteptările acestora vizavi de viitorul lor. Însă, înainte de toate, îmi doresc ca UE să poată oferi un viitor european palpabil tuturor cetăţenilor Republicii Moldova.

Ion Macovei